Category Archives

Posts in Politic category.
Mișcarea #ParteneriatCivilACUM crește rapid: 20.000 de români cer legea parteneriatului civil

Mișcarea #ParteneriatCivilACUM, pornită de MozaiQ și Aluziva și sprijinită de peste 80 de organizații ale societății civile, a adunat 20.000 de semnături care cer adoptarea parteneriatului civil în România. 

Campania a mobilizat rapid susținători din întreaga țară, dar și persoane publice care s-au alăturat mișcării precum sociologul Gelu Duminică, artistul Cojo (Andrei-Ovidiu Cojocaru), scriitoarea Ramona Boldizsar, antreprenorul Cristian China-Birta, actorul Dan Boldea și creatorii de conținut Eveta Stick (Evelina Din), Andrei Roșca și Janghina.

Legalizarea parteneriatelor civile ar asigura un cadru legal pentru toate cuplurile necăsătorite, și heterosexuale și gay, și se referă la drepturi esențiale cum ar fi moșternire, pensie de urmaș, stabilirea regimului bunurilor comune, drept de vizită în spital și cu privire la decizii medicale asupra partenerului, imigrare, co-asigurare. Importanța asigurării acestui cadru legal vine mai ales în contextul în care există hotărâri judecătorești din partea Curții Constituționale a României, Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care spun că statul român are obligația de a recunoaște cuplurile necăsătorite.  

„20.000 de semnături adunate în doar câteva zile arată că există o susținere reală pentru parteneriatul civil în România. În fiecare zi există cupluri care trăiesc fără protecție legală. oameni care nu pot lua decizii medicale pentru partenerul lor, nu pot moșteni bunuri sau nu sunt recunoscuți ca familie în relația cu statul. Cerem Parlamentului să deblocheze proiectele de lege și să adopte parteneriatul civil. Mișcarea își propune să ajungă la toți cei 5,8 milioane de români care susțin astăzi legalizarea parteneriatelor civile, conform sondajelor”, a declarat Vlad Viski, președintele Asociației MozaiQ.

În prezent, proiectele legislative privind parteneriatul civil sunt blocate în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, deși România are obligația de a oferi recunoaștere legală cuplurilor de același sex, conform deciziilor instanțelor europene. 

Inițiatorii campaniei îi încurajează pe susținători să continue mobilizarea online și să distribuie mesajele folosind hashtagul #ParteneriatCivilACUM.

Petiția poate fi semnată aici:
https://campaniamea.declic.ro/petitions/parteneriat-civil-acum

martie 13, 2026
#ParteneriatCivilACUM: 10.000 de români cer Parlamentului să adopte legea parteneriatului civil

10.000 de semnatari s-au alăturat mișcării #ParteneriatCivilACUM, pornită de MozaiQ și Aluziva și sprijinită de 80 de organizații ale societății civile, campanie prin care cerem adoptarea legii parteneriatului civil acum.

Campania vine într-un moment în care România continuă să nu ofere recunoaștere legală cuplurilor de același sex, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în 2023, în cauza Buhuceanu și alții v. România, că statul român are obligația de a asigura un cadru legal pentru recunoașterea acestor cupluri. Și Curtea de Justiție a UE a hotărât, în 2018, în cauza Coman v. România, că țara noastră trebuie să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex. 

În prezent, propunerile legislative Pl-x 152/2019 și Pl-x 153/2019 privind parteneriatul civil sunt blocate în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, cameră decizională. Mai mult, proiectele legislative din Parlament au primit deja avize pozitive din partea comisiilor de muncă, drepturile omului și egalitate de șanse. 

Parteneriatul civil ar oferi protecție legală cuplurilor necăsătorite din România, inclusiv pentru cuplurile formate din persoane de același sex, în domenii esențiale precum moștenirea, statutul de aparținător în spital, regimul bunurilor comune sau accesul la un credit bancar comun. 

Mișcarea #ParteneriatCivilACUM îndeamnă publicul să ceară parlamentarilor să adopte această legislație și să respecte obligațiile asumate de România la nivel european, prin semnarea petiției: https://campaniamea.declic.ro/petitions/parteneriat-civil-acum 

„Parteneriatul civil nu este un privilegiu, ci o formă minimă de protecție pentru familiile care există deja în România. Este vorba despre drepturi elementare, să poți avea grijă de partenerul tău, să fii recunoscut de stat și să ai protecție legală în relația cu instituțiile. Cerem Parlamentului să deblocheze această lege și să adopte parteneriatul civil acum”, a declarat Vlad Viski, președintele Asociației MozaiQ.

Sondajele arată că 5.828.000 de români susțin introducerea parteneriatului civil, iar legea ar beneficia atât cuplurilor de același sex, cât și sutelor de mii de cupluri heterosexuale necăsătorite din România. 

Mișcarea este susținută de creatori de conținut și personalități publice, printre care Aluziva, care se alătură inițiativei și încurajează publicul să vorbească deschis despre importanța recunoașterii legale a tuturor familiilor.

“Am trei copii și de multe ori m-am întrebat cum aș reacționa dacă mi-ar spune într-o zi oricare dintre ei că e queer. L-aș pupa mult și l-aș strânge tare în brațe, pentru că mi s-ar rupe sufletul să fie marginalizat și tratat inferior de stat și societate. Mă doare tot corpul numai la gândul că ar fi nevoit să se ascundă sau să plece din țară, ca să trăiască liber și fără frică, în state unde ar avea parte de drepturi, egalitate, protecție. Dintotdeauna am fost aliată a comunității LGBT și susțin public cauza parteneriatului civil în România de ani de zile, dar de data asta se simte ca o misiune personală. De data asta mi-am propus să-mi folosesc toate resursele, cunoștințele, experiența și vizibilitatea pentru cauza asta și n-am de gând să mă opresc până nu se întâmplă. Nu așa vreau să arate țara în care vor crește copiii mei, copiii noștri.” a declarat Alina Greavu, cunoscută în mediul online ca Aluziva.

În cadrul campaniei, susținătorii sunt invitați să posteze videoclipuri în care explică de ce susțin parteneriatul civil și să își mobilizeze comunitățile să semneze petiția.

Petiția poate fi semnată aici:

https://campaniamea.declic.ro/petitions/parteneriat-civil-acum

Susținătorii campaniei sunt încurajați să distribuie mesajele folosind hashtagul #ParteneriatCivilACUM.

 

Despre campanie

Mișcarea #ParteneriatCivilACUM este o inițiativă a Asociației MozaiQ, susținută de peste 80 de organizații ale societății civile din România, influenceri și persoane publice, care urmărește adoptarea legislației privind parteneriatul civil pentru toate cuplurile din România.

martie 9, 2026
66 organizații din societatea civilă cer Parlamentului adoptarea Parteneriatului Civil

Asociația MozaiQ, împreună cu alte 65 organizații ale societății civile și zeci de personalități publice și aliați solicită Parlamentului României adoptarea de urgență a propunerii legislative Pl-x 152/2019 sau Pl-x 153/2019 referitor la parteneriatul civil, care oferă un cadru de recunoaștere legală pentru toate cuplurile necăsătorite din România. 

În contextul declarațiilor recente într-un interviu G4Media ale Președintelui Camerei Deputaților și Președintelui PSD Sorin Grindeanu cu privire la necesitatea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la recunoașterea legală a cuplurilor gay, considerăm că România trebuie să adopte de urgență o legislație privind parteneriatul civil. 

Reamintim că Sorin Grindeanu a declarat ”Punctul meu de vedere este că fiecare acasă are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertățile celuilalt. Dacă sunt oameni – și sunt oameni în România – cu orientare sexuală de acest tip, LGBT, este treaba lor și trebuie să aibă și ei drepturi, așa cum au și ceilalți.”. Apoi, fiind întrebat dacă va pune în aplicare hotărârea CEDO, care obligă România să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex (Buhuceanu și alții v. România), dacă va ajunge premier, acesta a răspuns ”Da. De aceea mă mir. Pur și simplu nu știu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment.”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă România să recunoască căsătoriile gay printr-o hotărâre definitivă din 2023 (Buhuceanu și alții v. România), iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru nerecunoașterea căsătoriilor gay oficiate pe teritoriul UE printr-o hotărâre din 2018 în cazul Coman-Hamilton. De asemenea, două decizii ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

Parteneriatul civil ar oferi protecţie legală și recunoaștere cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex. A acorda acestora drepturi egale în materie de moştenire, rol de aparţinător, regimul bunurilor comune, asigurare medicală, pensie de urmaş, liberă circulaţie şi şedere, violenţă domestică sau credit bancar comun nu poate reprezenta decât un semnal pozitiv prin care statul român recunoaște și respectă statutul acestor cupluri în societate şi în relaţia cu autoritățile și cu instituţiile publice.

Astăzi, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în materie de protecţie legală a persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi persoane transgender), conform ILGA-Europe. Pe lângă drepturile ataşate parteneriatului civil, adoptarea acestei propuneri legislative ar transmite un semnal hotărât cu privire la angajamentul României faţă de valorile europene şi faţă de principiul democratic de bază al protecţiei minorităţilor.

Noi, semnatarii acestei scrisori subliniem faptul că propunerile legislative sunt în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, cameră decizională. Mai mult, ambele propuneri legislative au primit avize pozitive de la mai multe comisii (muncă, drepturile omului, egalitate de șanse). Prin urmare, solicităm adoptarea unui raport favorabil în Comisia Juridică și trimiterea acestor propuneri în plenul Camerei, unde să fie adoptate de majoritatea de la guvernare. 

Cei care doresc să se alăture inițiativei o pot face semnând petiția la adresa https://campaniamea.declic.ro/petitions/parteneriat-civil-acum 

Organizații semnatare:

Asociația MozaiQ LGBT

Asociația eQuiVox 

Funky Citizens 

Asociația Incluziune pe Bune

Asociația VULGAR 

Fundația Comunitară București 

Uniunea Studenților din România

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)

Asociația Rise OUT

Asociația Code for Romania 

Asociația E-Romnja

Centrul de Resurse Juridice

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică 

Centrul FILIA

Asociația TransCore 

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA 

Asociația One World Romania

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul de Mediere si Securitate Comunitara

Asociatia Eu Sunt! Tu?

Asociația Pe Stop

Asociația Viitorul Tinerilor 

Asociația Mental Health for Romania

Asociatia Identity.Education

CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate

România Curată

Asociația Plural

Asociația Studenților la Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București

Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (CDBG)

Politică la Minut

Asociația Feminism România

Asociația Vocea Pacienților  

Asociatia Productie in Arta

Asociația Sens Pozitiv 

Asociația [H] Brașov

Asociația Rădăcini Urbane

Asociația Choice

Asociația Culturală Fir

Asociația Platforma Culturală LOUD 

Asociația SEXUL vs BARZA

Centrul de Creație Maidan

Societatea de Analize Feministe AnA

Asociația Societatea Organizată Sustenabil ASOS 

Asociația inspireUP

Her Time România 

Asociația Moașelor din România

Asociația Romanian Women’s Lobby

NSS Film Festival Association

Organizația studențească Fără Abuzatori în Universități 

Organizația studențească Sindicatul Studenților de la Științe Politice 

Asociația Alumnii MPES

Asociația ADO

Asociația Politeia

Discordia stream

Grupul de inițiativa rainbow Prahova 

Asociația culturală Matka

Asociația Accept

Asociatia Patrupetrei

Asociația ARK ORADEA

Grupul de inițiativă ArteMiss

Asociația pentru Promovarea Filosofiei “Philosophy Babes”

Editura Tact

Fundația Romanian Angel Appeal

Fundația Agenția Împreună

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire

Asociația Quantic

De la transmiterea comunicatului au mai semnat și:
Expert Forum

Asociația Club Sportiv Ocazional

Asociația Respiro Human Rights Research Centre

Miliția Spirituală

Asociația EROS

Asociația Dream Project România

Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR)

F Sides Cineclub

Diaspora Solidarity Group

Asociatia Aluziva

MRC – Median Research Centre

Asociația Studenților Geologi și Geofizicieni – ASGG

Cei care doresc să se alăture inițiativei o pot face semnând petiția la adresa https://campaniamea.declic.ro/petitions/parteneriat-civil-acum 

Aliați cauzei

Ada Galeș, actriță 

Radu Jude, regizor 

Alexandru Zlăvog, creator de conținut

Mihaela Michailov, dramaturgă

Vlad Petri, cineast

Medeea Iancu, scriitoare

Viorel Cojanu, actor

Silviu Istrate, creator continut video

Katia Pascariu, actriță 

Ada Solomon, producător de film

Radu Apostol, regizor

Oana Paler, scriitoare

Ruxandra Ivan, cadru didactic, Universitatea din București

Alexandru Solomon, cineast 

Mihai Goțiu, jurnalist și activist civic

Vlad Zaha, criminolog

Catinca Zilahy, designer

Margareta Matache, cercetatoare roma

Mihai Burcea, istoric

Dan Panaet, scriitor

Stefan Baghiu, profesor și cercetător

George-Albert Costea, actor, manager cultural

Ilinca Manolache, actriță 

Ionut Tudor, profesor

Ionela Băluță, profesoară universitară

Dan Boldea, actor și manager cultural

Dragoș Costache, jurnalist cultural/ scriitor

Flavia Dima, critic și curator de film, poetă

Florin Poenaru, antropolog

Gabriel Mager, gamer

Alex Călin, actor  

Claudiu Tufiș, conferențiar universitar

Roxana Vasiliu, lector universitar

Iulian Bocai

Alexandru Negrici, jurnalist

Rareș Barbu, fotograf

Mihai Dragoș, avocat

Sînziana Mocanu, antropoloagă și activistă 

Teodor Bobei, jurnalist

Alexandra Bob, actriță și coregrafă

Andreea Deaconescu, jurnalistă

Alexandru Marin, jurnalist 

Oana Nemeș, actriță

Cezar Grumăzescu, actor

Daniel Săvescu, regizor

Ana Dumitrascu, actriță

Dan Angelescu, lucrător cultural 

Alexandra Constantinovici, jurnalistă

Victor Cobuz, critic literar

Iulia Militaru, editoare/scriitoare

Cristina Barbu, inginer

Ciprian Mihali, profesor de filosofie, UBB Cluj Napoca 

Alexandru Barbu

Mihalcea Alexandra, studentă 

Lucian Burci, doctorand și expert în egalitate de șanse

Roxana Marinescu, profesoară universitară

Marian Mandache, avocat și activist pentru drepturile romilor

Alexa Băcanu, lucrător cultural, dramaturgă

Petrut Dociu, psiholog

Codruța Crețulescu, profesor

Andrei Crețulescu, regizor și scenarist

Mihnea Teodor Popescu, sociolog și student

Andra Tarara, regizoare de film

Adrian Schiop, scriitor, scenarist si jurnalist

Gabriel Baban, funcționar public

Alexandru Volacu, conferențiar universitar

Andreea Vălean, artistă independentă

Mihaela Cîrjan, curatoare, manager cultural

Alexandra Jigău, studentă

Theodora Năstasie, cercetătoare

Sebastian Toc, sociolog

Andreea Gheba, cadru didactic universitar

Victor Dragoș, actor, manager cultural

Ruxandra-Miruna Gîmbuță, geograf

Țuțurescu Mircea Laurențiu, jurnalist 

Mihali Alex, student 

Constantin Barbu, programator

Oana Ghera, curatoare de film, manager cultural

Pristavu Mario, student 

Anda Tămășanu, actriță

Radu Condrache, artist new Media

Alexandra Ana, profesoară universitară, Université de Montréal 

Lavinia Hură, medic

Silvia Radu, medic

Carmen Stolea, medic

Kar Bălan, cercetător

Alexandra Grama, manager de proiect în cercetare

Ovidiu Anemtoaicei, cercetător

Irina Ionescu, lucrător cultural 

Laura Tufă, cercetătoare

Mihaela Dragomir, traducătoare

Raul Coldea

Roxana Radu, psiholog clinician & psihoterapeut

Dani Sandu, sociolog

Veronica Lazăr, cercetătoare și cadru didactic, Universitatea din București

Valeriu A. Cuc, scriitor

Marius Lazăr, sociolog 

Niculai Ioan Catalin, student 

sartrowski, actor, eseist video

Marius Ghincea, politolog, ETH Zurich

Radu Crăciun, cercetător, regizor

Luiza Mocanu-Damian, inginer, economist și psiholog

Antonia Pup, asistent universitar, Georgetown University

Armand Volentiru, student, activist pentru drepturile omulu

Lea Rasovszky, artista, co-fondator Matka

Tiu Eleonora, actor, lect. univ. dr., co-fondator ArteMiss

Elena Chiorean, antropolog & psiholog

Vlad Cristache, editor

Andronic Delia, student anul VI medicina generală 

Iulia-Alexandra Brăslașu, jurnalistă

Alexandru Moisii

Emanuela Ignățoiu-Sora, lector asociat Facultatea de Științe Politice (Universitatea din București)

Claudiu Cobilanschi, artist vizual

Sidonia Bogdan, jurnalist 

alice vărzaru, psihoterapeut 

Diana Elena Neaga, Conf. Univ. Dr

Daniel Necula, content creator

Denisa Iliescu, psihoterapeut

Mădălina Duminică, doctorandă și expertă în egalitate de șanse

Mihnea Bâlici, doctorand

Vali Stan, cercetător

Brindusa Katalin Poenaru

Ioana Miruna Voiculescu, traducătoare

Andrei Tănăsescu, selecționer festivaluri & curator de film

Cătălin Moise, YouTuber

Silviu Velica, profesor

Călin Boto, curator de film, cadru didactic universitar

Mirela – Mihaela Oprea, lucrătoare culturală

Alexandra Ilina, lector universitar

Cătălin Țăranu, profesor universitar

Raj Alexandru Udrea – queer artivist, performer, actor, trainer

Diana Gherasim – masteranda

Amalia Pana, Coordonatoare proiect, Asociația One World Romania 

Simona Ciotlăuș

Ana Kun, artistă
Roxana Eichel-Constantin, lector universitar

Bogdan Cazacioc, designer grafic

Cristian Vereș, etnolog

Bulai Larisa, expertă în comunicare și masterandă

Mirea Monica, fizician

Theo Netculescu (Hollow), muzician, cercetător

Iris Horomnea, psiholog, actriță

Dan Istratie, jurnalist

Ioana Florea, cercetătoare sociologie

Cei care doresc să se alăture inițiativei o pot face semnând petiția la adresa https://campaniamea.declic.ro/petitions/parteneriat-civil-acum 

februarie 27, 2026
Sute de persoane au ieșit în stradă să ceară Parteneriat Civil

Duminică, 5 octombrie 2025, sute de persoane au participat la Marșul de Protest „Tradiția Noastră e Iubirea” din București, organizat de Asociația MozaiQ, pentru a cere legalizarea parteneriatului civil pentru toate cuplurile – heterosexuale și gay.

Marșul a pornit din Piața Universității și s-a încheiat în Piața Constituției, unde participanții au transmis mesaje de solidaritate, respect și demnitate. Evenimentul a fost o manifestație pașnică, într-un context social și politic în care discursurile urii și ale discriminării se intensifică. Prin această acțiune, am reafirmat că statul român are obligația morală și legală de a proteja toți cetățenii, indiferent de orientarea lor.

Președintele MozaiQ, Vlad Viski, a vorbit despre nevoia urgentă de recunoaștere legală și despre importanța empatiei și a solidarității într-o societate tot mai polarizată:

„Ne aflăm astăzi împreună într-o perioadă dificilă, în care ura și discriminarea par să câștige tot mai mult teren. Vedem cum discursurile politice și campaniile electorale folosesc frica și ura pentru a câștiga voturi, iar comunitatea LGBTI devine adesea ținta acestor atacuri. Într-un asemenea context, este mai important ca oricând să ne ridicăm și să spunem cu voce tare: tradiția noastră nu este ura, tradiția noastră este iubirea.”

Parteneriatul civil reprezintă un pas firesc și necesar pentru România. Este o măsură existentă deja în majoritatea țărilor europene și ar aduce siguranță și stabilitate pentru toate cuplurile – dreptul de a decide medical pentru partener, de a moșteni, de a beneficia de protecție legală și de recunoaștere. Este o formă de respect pentru iubirea care deja există între oameni și care nu are nevoie de validare politică, ci de recunoaștere legislativă.

România rămâne una dintre ultimele țări din Uniunea Europeană care nu oferă nicio formă de recunoaștere legală a cuplurilor de același sex, în ciuda deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă statul român să creeze un cadru legal de protecție. Lipsa acestor reglementări menține mii de oameni într-o stare de vulnerabilitate și nesiguranță, contrar principiilor constituționale și valorilor europene pe care România pretinde că le respectă.

Asociația MozaiQ reafirmă că iubim la fel și merităm drepturi la fel. Nu cerem privilegii, nu cerem favoruri, ci doar recunoașterea demnității fiecăruia dintre noi și garanția că iubirea, în toate formele ei, este protejată de lege.

octombrie 6, 2025
Marș de Protest: Tradiția Noastră E Iubirea 2025
Marșul de protest „Tradiția Noastră e Iubirea”
 
Ne adunăm Duminică, 5 octombrie 2025, ora 14:00
Plecare din Piața Universității (de la Piațeta cu fântână de lângă Universitatea de Arhitectură), București – vom merge în marș pe Bd. Elisabeta și ne oprim în Piața Constituției.
 
❗Cerem:
PARTENERIAT CIVIL pentru toate cuplurile – gay și heterosexuale.
PROCES DE TRANZIȚIE legală demn și previzibil pentru persoanele trans.
✊ România este una dintre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană care nu recunoaște cuplurile gay sub nicio formă.
✊ România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor gay și nerecunoașterea legală a identităților persoanelor trans.
✊ Proiectele de legalizare a parteneriatelor civile zac în comisiile parlamentare de ani buni, iar politicienii ne ignoră.
✊ România trebuie să demonstreze că aderă la principiile fundamentale ale drepturilor omului, a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenției europene a Drepturilor Omului.
✊ Persoanele LGBTI nu mai pot fi tratate ca cetățeni de rangul 2.
✊ În ultimii 22 de ani de la dezincriminarea homosexualității, statul român nu s-a aplecat suficient asupra problemelor LGBTI.
✊ Persoanele LGBTI există în toată societatea, în toate clasele sociale, în toate domeniile, în toate familiile.
✊ Constituția României presupune egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii.
✊ Curtea constituțională a României a postulat în mai multe decizii că statul român are obligația de a recunoaște cuplurile gay.
 
CE PRESUPUNE PARTENERIATUL CIVIL?
🏳️‍🌈 Protecția constituțională a cuplurilor gay
🏳️‍🌈 Oficierea parteneriatelor civile în relație cu ofițerul de stare civilă
🏳️‍🌈 Drept de moștenire în caz de deces al partenerului
🏳️‍🌈 Dreptul de a lua decizii medicale privind partenerul, în relație cu sistemul medical
🏳️‍🌈 Regimul bunurilor acumulate în timpul parteneriatului civil și regimul acestora în caz de separație
🏳️‍🌈 Dreptul de a avea partenerul pe asigurarea de sănătate
🏳️‍🌈 Drept de imigrare pentru partenerii care nu au cetățenie română
🏳️‍🌈 Folosirea datelor parteneriatelor civile pentru calculul asigurărilor sociale, venitului minim garantat, etc.
🏳️‍🌈 Metode simplificate de încheiere/desfacere a parteneriatelor civile
🏳️‍🌈 Parteneriatele civile s-ar aplica atât cuplurilor gay, cât și cuplurilor heterosexuale
🏳️‍🌈 Dreptul de a continua contractul de chirie la căminul comun al partenerilor în caz de deces al unui partener
🏳️‍🌈 Drepturi privind impozite și taxe, servicii sociale, chestiuni penale
🏳️‍🌈 Drept de întreținere în caz de incapacitate de muncă
🏳️‍🌈 Drepturi privind pensia de urmaș
 
 
🏳️‍⚧️ CE ESTE UN PROCES DE TRANZIȚIE PREVIZIBIL PENTRU PERSOANELE TRANS?
În prezent procesul de schimbare a actelor pentru persoanele trans este extrem de anevoios și umilitor, neexistând reglementări concrete din punct de vedere legal. Din această cauză, fiecare caz este abordat individual și fiecare judecător decide după propria părere dacă persoana trans poate sau nu să își schimbe actele.
Avem nevoie de un procedeu legislativ nediscriminant și facil, pentru ca persoanele trans să își poată schimba actele într-un mod demn.
 
Drepturile noastre sunt ignorate, date la o parte, sau refuzate în mod fățiș.
 
Vino alături de noi! Adu un prieten, o pancartă și o sticlă de apă.

Mergem pașnic, cu demnitate, pentru ca statul să recunoască viețile noastre așa cum sunt.
 
Dacă nu poți ajunge, dă share și spune de ce crezi că iubirea ta – sau a prietenilor tăi – merită să fie recunoscută.
 
Nu știm cât de repede se schimbă lucrurile; știm doar că fără noi în stradă nu se schimbă deloc.
septembrie 12, 2025
Solidaritate cu comunitatea LGBTI+ din Ungaria

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBTI+ (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender) exprimă îngrijorare profundă și condamnă ferm propunerea Partidului Fidesz, condus de Viktor Orbán, de a modifica Constituția Ungariei pentru a restrânge drepturile persoanelor LGBTI+ și ale celor cu dublă cetățenie. Această măsură reprezintă un pas îngrijorător către marginalizarea și discriminarea unor grupuri vulnerabile și subminează valorile democratice și principiile statului de drept.

Contextul Propunerii

Ungaria a interzis așa-zisa „propagandă homosexuală” în spațiul public, iar acum Partidul Fidesz a propus modificarea Constituției Ungariei pentru a persecuta și mai mult comunitatea LGBTI+. Propunerea vizează interzicerea prin constituție a marșului Pride, expulzarea persoanelor cu dublă cetățenie dacă „reprezintă o amenințare la adresa suveranității țării”, îngrădirea libertății presei și recunoașterea a două sexe prin constituție. Modificările vizează măsuri populiste, fără impact real asupra calității vieții populației generale, care resimte declinul economic al țării după anii întregi de guvernare din partea Fidesz.

Poziția Asociației MozaiQ

Asociația MozaiQ LGBT consideră că această propunere este un atac direct la adresa drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Modificarea Constituției pentru a marginaliza și discrimina anumite grupuri sociale este inacceptabilă și contravine valorilor democratice pe care Ungaria pretinde că le apără.

Comunitatea LGBT din Ungaria se confruntă deja cu ostilitate, iar această propunere nu face decât să agraveze situația. Astfel, ne exprimăm solidaritatea cu comunitatea LGBT din Ungaria care luptă împotriva oricăror încercări de a limita drepturile și libertățile fundamentale ale oricărei persoane.

 

Consecințe asupra României și comunității LGBTI+

Asociația MozaiQ LGBT avertizează că astfel de măsuri pot avea un efect de domino în regiune, influențând negativ și alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. Este esențial să rămânem vigilenți și să ne opunem oricăror încercări de a restringe drepturile omului. Am semnalat în trecut valul de ură cu care comunitatea se confrunta pe fondul alegerilor prezidențiale. Aceste atitdini și proiecte legislative îți fac apariția peste tot în Europa și fac parte dintr-un trend anti-democratic.

Îndemnăm instituțiile europene să ia poziție fermă împotriva acestei propuneri și să sprijine comunitatea LGBTI+ din Ungaria. Facem apel la autoritățile din România în vederea protejării comunității LGBTI+ care a devenit ținta urii în țară. De asemenea, îndemnăm cetățenii să se implice activ în apărarea drepturilor omului și să sprijine inițiativele care promovează egalitatea și incluziunea socială.

martie 12, 2025
Asociația MozaiQ LGBT lansează campania “Apărăm democrația”

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), lansează campania “Apărăm democrația”, în contextul turului II al alegerilor prezidențiale, prin care îndeamnă comunitatea LGBT și aliații să iasă la vot pentru a reconfirma traseul democratic și european al României.

 

Campania, realizată cu sprijinul agențiilor Glitch și Next Advertising, sub îndrumarea experților de comunicare Monica Jitariuc și Robert Rațiu, vine cu o serie de mesaje simple și puternice privind drepturile omului și principiile fundamentale ale democrației, cum ar fi libertatea de exprimare, alegeri libere și corecte, dreptul la un proces echitabil și egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor. Mai mult, campania pune accent și pe necesitatea de a fi solidari în această perioadă complicată pentru ordinea constituțională din România și de a înțelege că grija unul față de altul este extrem de importantă.

 

Cei care doresc să amplifice mesajele campaniei pot descărca vizualurile de campanie de la adresa https://tinyurl.com/campanieMQ și le pot distribui pe canalele proprii de comunicare. Acum, mai mult ca niciodată, este momentul să ne raliem întru apărarea democrației românești și să arătăm împreună că extremismul nu își are locul în România.

 

Asociația MozaiQ LGBT este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBT din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

decembrie 5, 2024
Comunitatea LGBTI din România avertizează cu privire la un val de ură împotriva minorităților declanșat în contextul alegerilor prezidențiale din România

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), anunță că a depus astăzi plângere penală pentru Instigarea publică (Articolul 368 Cod penal) și Incitarea la violență, ură sau discriminare (Articolul 369 Cod penal) urmare a aparițiilor, pe platformele de socializare, a unor mesaje care îndeamnă la distrugerea sediului Asociației, mesaje care includ și adresa noastră. Astfel, Asociația MozaiQ și comunitatea LGBT din România devin ținte directe ale urii declanșate în contextul primului tur al alegerilor prezidențiale. Solicităm Parchetului General să înceapă urmărirea penală in rem pentru faptele penale sus-menționate.

 

În aceste momente dificile pentru România, când un candidat simpatizant legionar a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar voturile mișcărilor de extremă dreapta însumează aproape 40 de procente din voturile politice ale românilor, credem că este imperios necesar ca instituțiile statului să își facă datoria și să sancționeze orice derapaj anti-democratic. Mai mult, după cum poate observa toată lumea, în ultimele zile vedem pe social media, în subsolurilor paginilor de internet ale publicațiilor și televiziunilor, pe diverse platforme și chiar în presa mainstream o revărsare de ură de sorginte antisemită, rasistă, homofobă și transfobă sau sexistă și misogină în care minoritățile devin țintă a urii.

 

De asemenea, astăzi, 26 noiembrie 2024, doi deputați din Parlamentul României, impulsionați de rezultatul alegerilor, au depus și o inițiativă legislativă care ar interzice orice manifestare publică cu tematică LGBT, în presă, în spațiul public, pe stradă. O astfel de inițiativă a fost adoptată de Rusia lui Vladimir Putin în anul 2014 și este astăzi folosită pentru a hărțui, amenda, aresta și sufoca orice formă de opoziție la regimul putinist. Există un pericol real ca România să se întoarcă spre est și să alunece pe un traseu anti-democratic, anti-european care ne-ar întoarce în urmă cu trei decenii.

 

Ce propune inițiativa legislativă:

  • Modificarea legii învățământului preuniversitar în sensul interzicerii oricărei mențiuni la identitate de gen și orientare sexuală.
  • Modificarea legii audiovizualului în sensul interzicerii oricărui material care „promovează homosexualitatea, schimbarea de sex sau orice deviere de la sexul biologic ori propagarea directă sau indirectă de idei și noțiuni de natură să fie identificate ideologic cu ideologia LGBTQIA+”.
  • Modificarea legii protecției copilului în sensul interzicerii oricărei adunări publice „care promovează relațiile sexuale și de concubinaj ori familie între persoane de același sex, schimbarea sexului și identificarea cu un alt sex decât cel biologic în spațiile publice accesibile minorilor”.

 

La mai bine de 35 de ani de la Revoluție, clasa politică responsabilă are datoria să se asigure că România își protejează democrația și traseul european. Politicienii trebuie să se asigure că valorile democratice, respectiv stat de drept, respectul pentru minorități și protecția legală a acestora, libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt respectate în acord cu valorile Uniunii Europene căreia îi aparținem. Cerem tuturor partidelor politice responsabile să transmită public un mesaj hotărât privind nevoia respectării principiilor democratice.

 

Societatea civilă din România și toți românii au de asemenea datoria de a respinge ura și de a spune răspicat, în diferite forme, inclusiv prin vot, că nu vom accepta ca traseul democratic și european al României să fie pus la îndoială. Acum, mai mult ca oricând, este nevoie de solidaritate și de curaj, astfel încât să ne asigurăm că vom trăi într-o Românie a prosperității, a respectului reciproc, a unui stat funcțional și democratic.

noiembrie 26, 2024
Comunitatea LGBTQ+ și sistemul medical din România: Nevoile femeilor LBTQ+, persoanelor trans și persoanelor care trăiesc cu cu HIV

Asociația MozaiQ a lansat Comunitatea LGBTQ+ și sistemul medical din România – 3 Rapoarte de evaluare a nevoilor – Femei LBTQ+ | Persoane Trans | Persoane care trăiesc cu HIV.

Sistemul medical din România are, în general, foarte multe lipsuri, care ne afectează pe toți indiferent cine suntem. Pe lângă aceste lipsuri cu care ne confruntăm ca români, comunitatea LGBTQ+ înfruntă obstacole majore din cauza discriminării, prejudecăților și chiar lipsa tratamentului adecvat.

Este absolut necesar ca aceste rapoarte să ajungă și la ochii și urechile Ministerului Sănătății, precum și conducerii spitalelor și clinicilor din România, pentru ca sistemul de sănătate să ia seama la nevoile specifice și la realitățile cu care se confruntă comunitatea LGBTQ+. Sistemul medical are nevoie de informare continuă și susținută cu privire la realitățile discriminatorii cu care se confruntă persoanele LGBTQ+.

Necesitățile punctuale, general valabile, pe care le-am descoperit prin aceste rapoarte sunt: un ghid de bune practici în ceea ce privește abordarea de către personalul medical a nevoilor specifice comunităților minoritare, dezvoltarea unor practici de anti-discriminare și de etichetă socială în clinici și spitale pentru a evita traumatizarea sau tratamentul inegal al pacienților LGBTQ+, un sistem de feedback al pacienților cu privire la tratamentul primit, care să fie analizat în mod riguros.

Femeile lesbiene și bisexuale se confruntă cu mai multe probleme și provocări în sistemul medical românesc. Multe din problemele întâlnite și raportate de participantele la focus grup se suprapun cu probleme mai mari ale sistemului legat de sănătatea femeilor în general. În cazul femeilor lesbiene și bisexuale, problemele acestea se amplifică. Lipsa cunoștințelor legate de sănătatea sexuală între femei, imposibilitatea vizitării partenerei la spital, lipsa profesionalismului, încălcarea confidențialității sunt doar o parte din probleme specifice cu care se confruntă acestea.

Au venit domnii de la ambulanță. În momentul ăla, eu eram singură acasă și m-au întrebat cu cine stați și ce și cum. Și am spus [că] stau cu partenera mea. Au zis, aoleu și cum? Adică, voi locuiți împreună? Și zic da, noi locuim împreuna. Vă spun că în momentul ăla eu nu m-am mai simțit în siguranță. Doi bărbați cât ușa în casă, cu care trebuia […] voiam doar să plec cu ei. Punctul meu de încredere, reprezentanții legali ai acestui serviciu de care aveam nevoie, să plec cu ei în siguranță și să ajungem la spital și nu știu ce. Da, și le-am spus că eu nu pot să merg cu ei, că eu nu mă simt în siguranță, că mi-a trecut, că e în regulă, că eu nu vreau să merg cu ambulanța. Am refuzat, că nu m-am mai simțit ok. Adică, da, am ales să plec pe picioarele mele. Cu meningită. (Femeie lesbiană, 31 de ani)

Nevoile femeilor queer și recomandări pentru mai bune practici:

  • Îmbunătățirea tratamentului față de femei în general
  • Folosirea limbajului adecvat în interacțiunile cu pacientele
  • Educarea cadrelor medicale cu privire la mituri medicale
  • Introducerea conceptului de „partener de viață” care să fie respectat în toate contextele în care unui soț i-ar fi permis să își însoțească soția
  • Educația cadrelor medicale cu privire la relațiile sexuale între femei
  • Educația cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală la care sunt expuse sau nu femeile care fac sex cu alte femei

Persoanele transgender au acces precar la sănătate, majoritar bazat pe legături intracomunitare. Respondenții au accesat specialiști din domeniul medical prin alte persoane din comunitate, iar 9 din cei 10 merg la același endocrinolog o parte dintre ei locuiesc la 500 km depărtare de orașul în care lucrează acesta.

Deși în ultimii ani a crescut numărul de psihologi, psihiatri și endocrinologi care lucrează cu comunitatea trans, a fi trans nu elimină nevoia de a trata sau preveni alte probleme medicale. Neprimind la fel de multă atenție sau training precum medicii direct implicați în tranziție, acești specialiști prietenoși cu comunitatea trans sunt puțini, deseori la clinici private, și nu au fost identificați pentru fiecare specializare.

Persoanele care își cumpără hormoni de la farmacii din afara Bucureștiului raportează o lipsă de disponibilitate a medicamentelor necesare, uneori fiind nevoiți să vină la o farmacie din București pentru a le cumpăra.

Deci eu în fiecare an mergeam la medicul de familie să-mi dea analizele de bază și pe lângă acele analize de bază adăugam eu și plăteau separat analizele pe care mi le-a dat endocrinologul și atât timp cât am fost în limite normale și cu testosteronul și cu colesterolul și cu toate cele, nu m-am mai dus la endocrinolog. Din două motive. Unu, lista de așteptare este foarte mare. Gen mă programasem acum doi ani, cred, undeva în august, ca să-mi dea o programare pentru noiembrie. Și costă foarte mult acest endocrinolog și da, nu puteam să plănuiesc că o să am bani de ea peste trei luni, așa că am zis e ok, am analizele, sunt bine, anul viitor poate. (Bărbat trans, 32 ani)

Nevoile persoanelor transgender și recomandări pentru mai bune practici:

  • Introducerea disforiei de gen ca diagnostic oficial în standardele medicale psihiatrice, endocrinologice și farmaceutice
  • Folosirea limbajului adecvat în relație cu pacientul
  • Cadrele medicale trebuie educate cu privire la existența și experiențele persoanelor transgender
  • Dezvoltarea unor practici de anti-discriminare și etichetă socială în clinici și spitale pentru a evita traumatizarea pacienților folosind practici de conversie, judecată și jigniri, dar și ignorarea problemelor medicale în favoarea discutării vieții personale ale pacienților

HIV este o boală stigmatizată și este necesară informarea despre cum se transmite, de ce este periculoasă, dar și de ce nu mai este fatală cu ajutorul tratamentului. Persoanele care trăiesc cu HIV au dificultăți la procurarea tratamentelor medicale anti-HIV, 23% au avut probleme în a primi medicamentele anti-HIV de la spital în ultimul an. Dintre aceștia, 3 respondenți au fost nevoiți să întrerupă tratamentul, restul au găsit medicamente de la prieteni sau de la asociații dedicate.

După unele experiențe negative la recunoaşterea statusului HIV, unele persoane decid să nu îl mai dezvăluie personalului medical, 46% dintre persoanele care își dezvăluie diagnosticul în funcție de nevoie s-au confruntat cu schimbare de comportament din partea medicilor cărora le-au dezvăluit diagnosticul, iar 19% s-au confruntat cu refuzul de tratament sau intervenție, uneori chiar și odată ce erau deja în sala de operație.

Am avut o injecție mică la care mi s-a recomandat să merg Spitalul Clinic de Urgență București. Din prima nu am vrut să zic că am HIV dar din păcate, pentru că doctorul era foarte ok cu mine. Am avut o scăpare și i-am zis că am HIV și că sunt pe tratament de 2 ani. În momentul ăla sala unde eram la urgențe s-a golit și timp de 40 minute nu a mai venit nimeni în sala aia. Brusc a venit un alai de rezidenți cu un moș, cred că cel mai probabil șeful de secție, care a început să zbiere de față cu rezidenții la doctorul care m-a preluat că în sala lui nu se taie niciun seropozitiv. (Respondent)

Nevoile persoanelor care trăiesc cu HIV și recomandări pentru mai bune practici:

  • implementarea unui buget privind Strategia de combatere HIV și asigurarea că România dispune de schemele de tratament noi în mod constant
  • Educație sexuală comprehensivă care să abordeze și această temă
  • Combaterea stigmei față de persoanele care trăiesc cu HIV
  • Încurajarea testării de rutină pentru persoanele active sexual
  • Susținere psiho-socială
  • Combaterea discriminării în sistemul medical

Sănătatea este un subiect care ne privește pe toți și este imperios necesar ca toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, identitatea de gen, ori expresia de gen, să fie tratate în mod adecvat și corect.

Asociația MozaiQ este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBT+ din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

 

 

—

Comunicat de presă realizat de Asociația MozaiQ în cadrul proiectului ”Rainbow Care. Increasing Advocacy Efforts for Inclusive Healthcare Services for LGBTI People”, finanțat de Ambasada Țărilor de Jos în România.

noiembrie 6, 2024
Premierul Ciolacu face pe niznaiul cu privire la comunitatea LGBT din România!

Asociația MozaiQ, organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, persoane gay, bisexuale, persoane trans și intersex), își exprimă indignarea față de declarațiile homofobe recente ale premierului Marcel Ciolacu, făcute în cadrul unei recente emisiuni din presă. Aceste afirmații ale șefului guvernului reflectă o lipsă gravă de înțelegere față de nevoile cetățenilor LGBTI din România și față de felul în care statul român încalcă drepturile comunității LGBTI prin refuzul de a adopta parteneriatul civil.

În contextul unei întrebări adresate de un cetățean cu privire la recunoașterea cuplurilor de același sex de către statul român, premierul Ciolacu a afirmat că „crede în familia tradițională”:  

„Eu am prieteni care au fost la mine în casă cu partenerul de același sex. Nu am nicio problemă. Singura mea problemă a fost că nu mă judeci pe mine. Da, eu cred în familia tradițională. Așa sunt eu.”

Mai mult, candidatul PSD la prezidențiale a respins ideea adoptării unei forme de protecție legală pentru cuplurile formate din persoane de același sex, contestând necesitatea adoptării parteneriatului civil sub pretextul că cetățenii LGBTI sunt egali și că nu li se încalcă niciun drept: 

„Eu am o protecție suplimentară față de dânșii? Suntem egali. Să nu intrăm în discriminare pozitivă. Repet, nu am o problemă. Eu nu te judec, tu nu mă judeci.” 

Domnule Ciolacu, nu suntem egali! Iată care sunt drepturile pe care statul român ni le încalcă cu bună știință în timp ce dumneavoastră, în calitate de șef al guvernului, pretindeți prefăcut că beneficiem de drepturi egale:

  • Dreptul partenerilor de a se moșteni unul pe celălalt;
  • Dreptul la decizii medicale privind partenerul;
  • Dreptul de a vizita partenerul în spital;
  • Asigurare de sănătate (partenerul aflat în întreținerea partenerului asigurat beneficiază de asigurare medicală în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, obținând calitatea de asigurat);
  • Dreptul de a beneficia de pensie de urmaș. 
  • Posibilitatea unui credit bancar comun, care să ia în calcul veniturile ambilor parteneri;
  • Drept de imigrare (în cazul procesului de obținere a cetățeniei române, cei doi parteneri sunt asimilați soților și aceștia au dreptul la liberă circulație și ședere);
  • Regimul bunurilor comune (la oficializarea parteneriatului civil, partenerii aleg tipul de regim pentru bunurile comune, respectiv separație de bunuri, comunitate legală, sau comunitate convențională);
  • Protecția constituțională a cuplurilor formate din persoane de același sex.

Îi reamintim domnului premier că România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex și că din septembrie 2023 statul român este obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea acestora. Prin urmare, solicităm domnului Ciolacu să susțină legalizarea parteneriatelor civile pentru a proteja cuplurile formate din persoane de același sex din România. Nu suntem egali, dar vrem să fim egali!

septembrie 26, 2024