Category Archives

Posts in Politic category.
Solidaritate cu comunitatea LGBTI+ din Ungaria

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBTI+ (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender) exprimă îngrijorare profundă și condamnă ferm propunerea Partidului Fidesz, condus de Viktor Orbán, de a modifica Constituția Ungariei pentru a restrânge drepturile persoanelor LGBTI+ și ale celor cu dublă cetățenie. Această măsură reprezintă un pas îngrijorător către marginalizarea și discriminarea unor grupuri vulnerabile și subminează valorile democratice și principiile statului de drept.

Contextul Propunerii

Ungaria a interzis așa-zisa „propagandă homosexuală” în spațiul public, iar acum Partidul Fidesz a propus modificarea Constituției Ungariei pentru a persecuta și mai mult comunitatea LGBTI+. Propunerea vizează interzicerea prin constituție a marșului Pride, expulzarea persoanelor cu dublă cetățenie dacă „reprezintă o amenințare la adresa suveranității țării”, îngrădirea libertății presei și recunoașterea a două sexe prin constituție. Modificările vizează măsuri populiste, fără impact real asupra calității vieții populației generale, care resimte declinul economic al țării după anii întregi de guvernare din partea Fidesz.

Poziția Asociației MozaiQ

Asociația MozaiQ LGBT consideră că această propunere este un atac direct la adresa drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Modificarea Constituției pentru a marginaliza și discrimina anumite grupuri sociale este inacceptabilă și contravine valorilor democratice pe care Ungaria pretinde că le apără.

Comunitatea LGBT din Ungaria se confruntă deja cu ostilitate, iar această propunere nu face decât să agraveze situația. Astfel, ne exprimăm solidaritatea cu comunitatea LGBT din Ungaria care luptă împotriva oricăror încercări de a limita drepturile și libertățile fundamentale ale oricărei persoane.

 

Consecințe asupra României și comunității LGBTI+

Asociația MozaiQ LGBT avertizează că astfel de măsuri pot avea un efect de domino în regiune, influențând negativ și alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. Este esențial să rămânem vigilenți și să ne opunem oricăror încercări de a restringe drepturile omului. Am semnalat în trecut valul de ură cu care comunitatea se confrunta pe fondul alegerilor prezidențiale. Aceste atitdini și proiecte legislative îți fac apariția peste tot în Europa și fac parte dintr-un trend anti-democratic.

Îndemnăm instituțiile europene să ia poziție fermă împotriva acestei propuneri și să sprijine comunitatea LGBTI+ din Ungaria. Facem apel la autoritățile din România în vederea protejării comunității LGBTI+ care a devenit ținta urii în țară. De asemenea, îndemnăm cetățenii să se implice activ în apărarea drepturilor omului și să sprijine inițiativele care promovează egalitatea și incluziunea socială.

martie 12, 2025
Asociația MozaiQ LGBT lansează campania “Apărăm democrația”

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), lansează campania “Apărăm democrația”, în contextul turului II al alegerilor prezidențiale, prin care îndeamnă comunitatea LGBT și aliații să iasă la vot pentru a reconfirma traseul democratic și european al României.

 

Campania, realizată cu sprijinul agențiilor Glitch și Next Advertising, sub îndrumarea experților de comunicare Monica Jitariuc și Robert Rațiu, vine cu o serie de mesaje simple și puternice privind drepturile omului și principiile fundamentale ale democrației, cum ar fi libertatea de exprimare, alegeri libere și corecte, dreptul la un proces echitabil și egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor. Mai mult, campania pune accent și pe necesitatea de a fi solidari în această perioadă complicată pentru ordinea constituțională din România și de a înțelege că grija unul față de altul este extrem de importantă.

 

Cei care doresc să amplifice mesajele campaniei pot descărca vizualurile de campanie de la adresa https://tinyurl.com/campanieMQ și le pot distribui pe canalele proprii de comunicare. Acum, mai mult ca niciodată, este momentul să ne raliem întru apărarea democrației românești și să arătăm împreună că extremismul nu își are locul în România.

 

Asociația MozaiQ LGBT este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBT din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

decembrie 5, 2024
Comunitatea LGBTI din România avertizează cu privire la un val de ură împotriva minorităților declanșat în contextul alegerilor prezidențiale din România

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), anunță că a depus astăzi plângere penală pentru Instigarea publică (Articolul 368 Cod penal) și Incitarea la violență, ură sau discriminare (Articolul 369 Cod penal) urmare a aparițiilor, pe platformele de socializare, a unor mesaje care îndeamnă la distrugerea sediului Asociației, mesaje care includ și adresa noastră. Astfel, Asociația MozaiQ și comunitatea LGBT din România devin ținte directe ale urii declanșate în contextul primului tur al alegerilor prezidențiale. Solicităm Parchetului General să înceapă urmărirea penală in rem pentru faptele penale sus-menționate.

 

În aceste momente dificile pentru România, când un candidat simpatizant legionar a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar voturile mișcărilor de extremă dreapta însumează aproape 40 de procente din voturile politice ale românilor, credem că este imperios necesar ca instituțiile statului să își facă datoria și să sancționeze orice derapaj anti-democratic. Mai mult, după cum poate observa toată lumea, în ultimele zile vedem pe social media, în subsolurilor paginilor de internet ale publicațiilor și televiziunilor, pe diverse platforme și chiar în presa mainstream o revărsare de ură de sorginte antisemită, rasistă, homofobă și transfobă sau sexistă și misogină în care minoritățile devin țintă a urii.

 

De asemenea, astăzi, 26 noiembrie 2024, doi deputați din Parlamentul României, impulsionați de rezultatul alegerilor, au depus și o inițiativă legislativă care ar interzice orice manifestare publică cu tematică LGBT, în presă, în spațiul public, pe stradă. O astfel de inițiativă a fost adoptată de Rusia lui Vladimir Putin în anul 2014 și este astăzi folosită pentru a hărțui, amenda, aresta și sufoca orice formă de opoziție la regimul putinist. Există un pericol real ca România să se întoarcă spre est și să alunece pe un traseu anti-democratic, anti-european care ne-ar întoarce în urmă cu trei decenii.

 

Ce propune inițiativa legislativă:

  • Modificarea legii învățământului preuniversitar în sensul interzicerii oricărei mențiuni la identitate de gen și orientare sexuală.
  • Modificarea legii audiovizualului în sensul interzicerii oricărui material care „promovează homosexualitatea, schimbarea de sex sau orice deviere de la sexul biologic ori propagarea directă sau indirectă de idei și noțiuni de natură să fie identificate ideologic cu ideologia LGBTQIA+”.
  • Modificarea legii protecției copilului în sensul interzicerii oricărei adunări publice „care promovează relațiile sexuale și de concubinaj ori familie între persoane de același sex, schimbarea sexului și identificarea cu un alt sex decât cel biologic în spațiile publice accesibile minorilor”.

 

La mai bine de 35 de ani de la Revoluție, clasa politică responsabilă are datoria să se asigure că România își protejează democrația și traseul european. Politicienii trebuie să se asigure că valorile democratice, respectiv stat de drept, respectul pentru minorități și protecția legală a acestora, libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt respectate în acord cu valorile Uniunii Europene căreia îi aparținem. Cerem tuturor partidelor politice responsabile să transmită public un mesaj hotărât privind nevoia respectării principiilor democratice.

 

Societatea civilă din România și toți românii au de asemenea datoria de a respinge ura și de a spune răspicat, în diferite forme, inclusiv prin vot, că nu vom accepta ca traseul democratic și european al României să fie pus la îndoială. Acum, mai mult ca oricând, este nevoie de solidaritate și de curaj, astfel încât să ne asigurăm că vom trăi într-o Românie a prosperității, a respectului reciproc, a unui stat funcțional și democratic.

noiembrie 26, 2024
Comunitatea LGBTQ+ și sistemul medical din România: Nevoile femeilor LBTQ+, persoanelor trans și persoanelor care trăiesc cu cu HIV

Asociația MozaiQ a lansat Comunitatea LGBTQ+ și sistemul medical din România – 3 Rapoarte de evaluare a nevoilor – Femei LBTQ+ | Persoane Trans | Persoane care trăiesc cu HIV.

Sistemul medical din România are, în general, foarte multe lipsuri, care ne afectează pe toți indiferent cine suntem. Pe lângă aceste lipsuri cu care ne confruntăm ca români, comunitatea LGBTQ+ înfruntă obstacole majore din cauza discriminării, prejudecăților și chiar lipsa tratamentului adecvat.

Este absolut necesar ca aceste rapoarte să ajungă și la ochii și urechile Ministerului Sănătății, precum și conducerii spitalelor și clinicilor din România, pentru ca sistemul de sănătate să ia seama la nevoile specifice și la realitățile cu care se confruntă comunitatea LGBTQ+. Sistemul medical are nevoie de informare continuă și susținută cu privire la realitățile discriminatorii cu care se confruntă persoanele LGBTQ+.

Necesitățile punctuale, general valabile, pe care le-am descoperit prin aceste rapoarte sunt: un ghid de bune practici în ceea ce privește abordarea de către personalul medical a nevoilor specifice comunităților minoritare, dezvoltarea unor practici de anti-discriminare și de etichetă socială în clinici și spitale pentru a evita traumatizarea sau tratamentul inegal al pacienților LGBTQ+, un sistem de feedback al pacienților cu privire la tratamentul primit, care să fie analizat în mod riguros.

Femeile lesbiene și bisexuale se confruntă cu mai multe probleme și provocări în sistemul medical românesc. Multe din problemele întâlnite și raportate de participantele la focus grup se suprapun cu probleme mai mari ale sistemului legat de sănătatea femeilor în general. În cazul femeilor lesbiene și bisexuale, problemele acestea se amplifică. Lipsa cunoștințelor legate de sănătatea sexuală între femei, imposibilitatea vizitării partenerei la spital, lipsa profesionalismului, încălcarea confidențialității sunt doar o parte din probleme specifice cu care se confruntă acestea.

Au venit domnii de la ambulanță. În momentul ăla, eu eram singură acasă și m-au întrebat cu cine stați și ce și cum. Și am spus [că] stau cu partenera mea. Au zis, aoleu și cum? Adică, voi locuiți împreună? Și zic da, noi locuim împreuna. Vă spun că în momentul ăla eu nu m-am mai simțit în siguranță. Doi bărbați cât ușa în casă, cu care trebuia […] voiam doar să plec cu ei. Punctul meu de încredere, reprezentanții legali ai acestui serviciu de care aveam nevoie, să plec cu ei în siguranță și să ajungem la spital și nu știu ce. Da, și le-am spus că eu nu pot să merg cu ei, că eu nu mă simt în siguranță, că mi-a trecut, că e în regulă, că eu nu vreau să merg cu ambulanța. Am refuzat, că nu m-am mai simțit ok. Adică, da, am ales să plec pe picioarele mele. Cu meningită. (Femeie lesbiană, 31 de ani)

Nevoile femeilor queer și recomandări pentru mai bune practici:

  • Îmbunătățirea tratamentului față de femei în general
  • Folosirea limbajului adecvat în interacțiunile cu pacientele
  • Educarea cadrelor medicale cu privire la mituri medicale
  • Introducerea conceptului de „partener de viață” care să fie respectat în toate contextele în care unui soț i-ar fi permis să își însoțească soția
  • Educația cadrelor medicale cu privire la relațiile sexuale între femei
  • Educația cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală la care sunt expuse sau nu femeile care fac sex cu alte femei

Persoanele transgender au acces precar la sănătate, majoritar bazat pe legături intracomunitare. Respondenții au accesat specialiști din domeniul medical prin alte persoane din comunitate, iar 9 din cei 10 merg la același endocrinolog o parte dintre ei locuiesc la 500 km depărtare de orașul în care lucrează acesta.

Deși în ultimii ani a crescut numărul de psihologi, psihiatri și endocrinologi care lucrează cu comunitatea trans, a fi trans nu elimină nevoia de a trata sau preveni alte probleme medicale. Neprimind la fel de multă atenție sau training precum medicii direct implicați în tranziție, acești specialiști prietenoși cu comunitatea trans sunt puțini, deseori la clinici private, și nu au fost identificați pentru fiecare specializare.

Persoanele care își cumpără hormoni de la farmacii din afara Bucureștiului raportează o lipsă de disponibilitate a medicamentelor necesare, uneori fiind nevoiți să vină la o farmacie din București pentru a le cumpăra.

Deci eu în fiecare an mergeam la medicul de familie să-mi dea analizele de bază și pe lângă acele analize de bază adăugam eu și plăteau separat analizele pe care mi le-a dat endocrinologul și atât timp cât am fost în limite normale și cu testosteronul și cu colesterolul și cu toate cele, nu m-am mai dus la endocrinolog. Din două motive. Unu, lista de așteptare este foarte mare. Gen mă programasem acum doi ani, cred, undeva în august, ca să-mi dea o programare pentru noiembrie. Și costă foarte mult acest endocrinolog și da, nu puteam să plănuiesc că o să am bani de ea peste trei luni, așa că am zis e ok, am analizele, sunt bine, anul viitor poate. (Bărbat trans, 32 ani)

Nevoile persoanelor transgender și recomandări pentru mai bune practici:

  • Introducerea disforiei de gen ca diagnostic oficial în standardele medicale psihiatrice, endocrinologice și farmaceutice
  • Folosirea limbajului adecvat în relație cu pacientul
  • Cadrele medicale trebuie educate cu privire la existența și experiențele persoanelor transgender
  • Dezvoltarea unor practici de anti-discriminare și etichetă socială în clinici și spitale pentru a evita traumatizarea pacienților folosind practici de conversie, judecată și jigniri, dar și ignorarea problemelor medicale în favoarea discutării vieții personale ale pacienților

HIV este o boală stigmatizată și este necesară informarea despre cum se transmite, de ce este periculoasă, dar și de ce nu mai este fatală cu ajutorul tratamentului. Persoanele care trăiesc cu HIV au dificultăți la procurarea tratamentelor medicale anti-HIV, 23% au avut probleme în a primi medicamentele anti-HIV de la spital în ultimul an. Dintre aceștia, 3 respondenți au fost nevoiți să întrerupă tratamentul, restul au găsit medicamente de la prieteni sau de la asociații dedicate.

După unele experiențe negative la recunoaşterea statusului HIV, unele persoane decid să nu îl mai dezvăluie personalului medical, 46% dintre persoanele care își dezvăluie diagnosticul în funcție de nevoie s-au confruntat cu schimbare de comportament din partea medicilor cărora le-au dezvăluit diagnosticul, iar 19% s-au confruntat cu refuzul de tratament sau intervenție, uneori chiar și odată ce erau deja în sala de operație.

Am avut o injecție mică la care mi s-a recomandat să merg Spitalul Clinic de Urgență București. Din prima nu am vrut să zic că am HIV dar din păcate, pentru că doctorul era foarte ok cu mine. Am avut o scăpare și i-am zis că am HIV și că sunt pe tratament de 2 ani. În momentul ăla sala unde eram la urgențe s-a golit și timp de 40 minute nu a mai venit nimeni în sala aia. Brusc a venit un alai de rezidenți cu un moș, cred că cel mai probabil șeful de secție, care a început să zbiere de față cu rezidenții la doctorul care m-a preluat că în sala lui nu se taie niciun seropozitiv. (Respondent)

Nevoile persoanelor care trăiesc cu HIV și recomandări pentru mai bune practici:

  • implementarea unui buget privind Strategia de combatere HIV și asigurarea că România dispune de schemele de tratament noi în mod constant
  • Educație sexuală comprehensivă care să abordeze și această temă
  • Combaterea stigmei față de persoanele care trăiesc cu HIV
  • Încurajarea testării de rutină pentru persoanele active sexual
  • Susținere psiho-socială
  • Combaterea discriminării în sistemul medical

Sănătatea este un subiect care ne privește pe toți și este imperios necesar ca toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, identitatea de gen, ori expresia de gen, să fie tratate în mod adecvat și corect.

Asociația MozaiQ este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBT+ din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

 

 

—

Comunicat de presă realizat de Asociația MozaiQ în cadrul proiectului ”Rainbow Care. Increasing Advocacy Efforts for Inclusive Healthcare Services for LGBTI People”, finanțat de Ambasada Țărilor de Jos în România.

noiembrie 6, 2024
Premierul Ciolacu face pe niznaiul cu privire la comunitatea LGBT din România!

Asociația MozaiQ, organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, persoane gay, bisexuale, persoane trans și intersex), își exprimă indignarea față de declarațiile homofobe recente ale premierului Marcel Ciolacu, făcute în cadrul unei recente emisiuni din presă. Aceste afirmații ale șefului guvernului reflectă o lipsă gravă de înțelegere față de nevoile cetățenilor LGBTI din România și față de felul în care statul român încalcă drepturile comunității LGBTI prin refuzul de a adopta parteneriatul civil.

În contextul unei întrebări adresate de un cetățean cu privire la recunoașterea cuplurilor de același sex de către statul român, premierul Ciolacu a afirmat că „crede în familia tradițională”:  

„Eu am prieteni care au fost la mine în casă cu partenerul de același sex. Nu am nicio problemă. Singura mea problemă a fost că nu mă judeci pe mine. Da, eu cred în familia tradițională. Așa sunt eu.”

Mai mult, candidatul PSD la prezidențiale a respins ideea adoptării unei forme de protecție legală pentru cuplurile formate din persoane de același sex, contestând necesitatea adoptării parteneriatului civil sub pretextul că cetățenii LGBTI sunt egali și că nu li se încalcă niciun drept: 

„Eu am o protecție suplimentară față de dânșii? Suntem egali. Să nu intrăm în discriminare pozitivă. Repet, nu am o problemă. Eu nu te judec, tu nu mă judeci.” 

Domnule Ciolacu, nu suntem egali! Iată care sunt drepturile pe care statul român ni le încalcă cu bună știință în timp ce dumneavoastră, în calitate de șef al guvernului, pretindeți prefăcut că beneficiem de drepturi egale:

  • Dreptul partenerilor de a se moșteni unul pe celălalt;
  • Dreptul la decizii medicale privind partenerul;
  • Dreptul de a vizita partenerul în spital;
  • Asigurare de sănătate (partenerul aflat în întreținerea partenerului asigurat beneficiază de asigurare medicală în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, obținând calitatea de asigurat);
  • Dreptul de a beneficia de pensie de urmaș. 
  • Posibilitatea unui credit bancar comun, care să ia în calcul veniturile ambilor parteneri;
  • Drept de imigrare (în cazul procesului de obținere a cetățeniei române, cei doi parteneri sunt asimilați soților și aceștia au dreptul la liberă circulație și ședere);
  • Regimul bunurilor comune (la oficializarea parteneriatului civil, partenerii aleg tipul de regim pentru bunurile comune, respectiv separație de bunuri, comunitate legală, sau comunitate convențională);
  • Protecția constituțională a cuplurilor formate din persoane de același sex.

Îi reamintim domnului premier că România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex și că din septembrie 2023 statul român este obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea acestora. Prin urmare, solicităm domnului Ciolacu să susțină legalizarea parteneriatelor civile pentru a proteja cuplurile formate din persoane de același sex din România. Nu suntem egali, dar vrem să fim egali!

septembrie 26, 2024
Asociația MozaiQ solicită retragerea decorației acordată lui Aurelian Bădulescu

Asociația MozaiQ, organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, persoane gay, bisexuale, persoane trans și intersex) este șocată de decorarea lui Aurelian Bădulescu cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler de către președintele Klaus Iohannis. Acordarea acestei înalte distincții a statului român fostului viceprimar al Capitalei nu face decât să răsplătească mitocănia, ura față de minorități și homofobia. 

Aurelian Bădulescu a fost sancționat, în anul 2020, de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu o amendă de 2.000 de lei, în urma unor declarații homofobe incalificabile, urmare a unor plângeri din partea a unsprezece organizații ale societății civile. Reamintim declarațiile lui Bădulescu, făcute într-o emisiune TV: “Aaa…anormalitatea şi homosexualitatea şi bulangii îi transformăm acum în progresişti. (…) Şi cum să îi fac? Homosexuali, progresişti? Dar procurişti pot să le spun?”. Subliniem că aceste declarații au fost făcute de Aurelian Bădulescu cât încă era viceprimar al Capitalei. Declarațiile sale homofobe se înscriu într-o suită de declarații similare, la fel de controversate, îndreptate împotriva mai multor minorități. 

Considerăm că decorarea unui astfel de individ grobian și homofob de către președintele României transmite un semnal greșit către societatea românească și arată lipsa de atașament față de valorile drepturilor omului, care reprezintă baza unei democrații. Mai mult, acordarea unei astfel de distincții de la cel mai înalt nivel arată că România nu este încă atașată valorilor europene ce țin de respectul reciproc, protejarea drepturilor minorităților, în special a comunității LGBTI. Prin urmare, solicităm Administrației Prezidențiale să retragă decorația acordată lui Aurelian Bădulescu, pentru a transmite un semnal către societate că astfel de comportamente nu își au locul în politică și în spațiul public. 

“Suntem consternați de decorarea lui Aurelian Bădulescu. Este inadmisibil ca într-o țară europeană un astfel de individ să primească o astfel de distincție. Arată, totuși, nivelul clasei politice. Ce merite deosebite are Bădulescu? Cariera lui s-a construit pe insulte, injurii, agresiuni fizice și vulgaritate. Acest om nici nu își are locul în politică” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ. 

Asociația MozaiQ este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBTI din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

septembrie 23, 2024
Încă o inițiativă legislativă anti-LGBT în România

Asociația MozaiQ, organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, persoane gay, bisexuale, persoane trans și intersex) trage un semnal de alarmă cu privire la o nouă inițiativă legislativă periculoasă depusă în Parlamentul României de Mihai Lasca, un fost membru al partidului AUR, care dorește să interzică orice discuție despre comunitatea LGBT în spațiile publice și școli, în mass media și orice adunare publică a comunității LGBT, inclusiv protestele LGBT și Marșul Pride. Această propunere este una dintre cele mai periculoase, pentru că reprezintă un atac la comunitatea LGBT și la drepturile constituționale fundamentale: dreptul la liberă exprimare și dreptul la adunări publice. Acesta este inclusiv un atac la libertatea presei și ar însemna sfârșitul democrației în România.

Această propunere legislativă este rezultatul direct al limbajului prezidențiabililor Mircea Geoană, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Acești candidați sunt principalii vinovați că România a ajuns aici, pentru că nu spun răspicat că sunt atașați valorilor europene. Premierul Ciolacu încurajează cetățenii să nu respecte hotărâri judecătorești, liderul PNL, Nicolae Ciucă, are un discurs naționalist și homofob, iar Mircea Geoană reproduce discursuri de sorginte extremistă, preluate de la lideri AUR. Politicienii români trebuie să fie conștienți că astfel de retorici nu doar că izolează România pe scena europeană, dar alimentează și perpetuează discriminarea și violența împotriva cetățenilor vulnerabili ai țării.

Această inițiativă se aliniază unui val de legi anti-LGBT care își fac loc în Europa de Est (Ungaria, Bulgaria și recent Georgia), influențate de legislația represivă din Rusia. Recenta adoptare de către Parlamentul Bulgariei a unei legi care interzice „propaganda și promovarea orientărilor netradiționale” în sistemul educațional este un exemplu clar de cenzură instituționalizată. Aceasta face parte dintr-un val de legislație toxică ce urmărește să marginalizeze și să reducă la tăcere comunitatea LGBT. Legi similare în Rusia au dus la interzicerea totală a reprezentării persoanelor LGBT în spațiul public, alimentând violența și discriminarea. În Ungaria, astfel de inițiative au început un declin în respectarea drepturilor fundamentale și o izolare crescândă de restul Uniunii Europene.

În România, o lege similară, care încerca sa interzică discuții sau mențiuni despre așa-zisa ”ideologie de gen” în școli și universități, a fost respinsă în 2020 de către Curtea Constituțională a României. Apoi a revenit în 2021 sub o altă formă, prin care se încerca excluderea mențiunii persoanelor LGBT din spațiul public și mediul audiovizual. Acum, aceasta revine sub o altă formă, prin care încearcă inclusiv interzicerea adunărilor publice a persoanelor LGBT și a Marșului Pride. Domnul Mihai Lasca, nu doar că recunoaște în mod deschis proveniența de factură putinist-orbanistă a proiectului de lege, dar este și mândru de inspirația sa. Propunerea de lege nu numai că încalcă principiile fundamentale ale nediscriminării și accesului egal la educație pentru toți tinerii, ci perpetuează o cultură a urii și a violenței împotriva comunității LGBT. Politicienii români trebuie să fie conștienți că astfel de legi fac rău cetățenilor lor, iar consecințele sunt reale și devastatoare. 

Un exemplu recent din Georgia ne arată cât de periculoase sunt aceste legi. La doar două zile după adoptarea unei legi similare în Georgia, Kesaria Abramidze, un model transgender, a fost ucisă. Acesta este doar unul dintre multele cazuri, care demonstrează violența pe care o astfel de legislație o alimentează. Este clar că discriminarea, atunci când este legitimată prin lege, pune vieți în pericol și dezumanizează un segment întreg al societății.

Aceste inițiative legislative nu fac decât să izoleze România de valorile europene fundamentale. Uniunea Europeană a transmis deja Georgiei și altor state un mesaj clar: Astfel de legi nu au loc într-o societate care aspiră la democrație, egalitate și drepturile omului. 

„Asociația MozaiQ a început demersuri pentru a informa Comisia Europeană, precum și Parlamentul European, precum și Consiliul Europei cu privire la noul proiect legislativ din România. Credem că este important ca toți factorii de decizie la nivel internațional să cunoască realitatea din România și faptul că majoritatea clasei politice refuză să protejeze cetățenii LGBT și îi expune pe aceștia la ură, discriminare și violență politică.” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Facem apel la toți candidații la prezidențiale și la principalele partide politice din România să iasă public cu mesaje prin care să respingă această inițiativă și, mai mult, să își arate atașamentul față de valorile europene, prin susținerea legalizării parteneriatelor civile. Nu trebuie să repetăm greșelile altor state și să permitem ca discriminarea să devină politică de stat.

—

Material realizat de Asociația MozaiQ. prin proiectul PROTEUS, sprijinit de Transatlantic Foundation, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul prezentului document reflectă exclusiv poziția oficială a autorilor și este responsabilitatea acestora, în întregime. Comisia Europeană și The Transatlantic Foundation nu își asumă niciun fel de responsabilitate pentru modul în care pot fi folosite informațiile conținute în document.

septembrie 19, 2024
21 de organizații LGBTI cer candidaților la alegerile europarlamentare să semneze un angajament de susținere a drepturilor omului

21 de organizații și grupuri LGBTI din România lansează un apel public către toți politicienii care candidează la alegerile europarlamentare din 9 iunie să semneze angajamentul propus de ILGA-Europe, cea mai mare federație paneuropeană LGBTI, care reunește peste 700 de asociații din Europa și Asia Centrală. Acest angajament reprezintă o promisiune fermă de a susține și promova drepturile persoanelor LGBTI din România, Uniunea Europeană și restul lumii.

În contextul unei Europe care aspiră la unitate și incluziune, este esențial ca drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean să fie respectate și protejate. Comunitatea LGBTI se confruntă în continuare cu discriminare și inegalități, atât la nivel social, cât și legislativ. Semnarea acestui angajament de către candidații la alegerile europarlamentare ar reprezenta un pas important către o societate mai echitabilă și mai incluzivă.

Conform Hărții Rainbow, publicată de ILGA-Europe, România se află pe locul 26 din 27 de țări ale Uniunii Europene la capitolul respectarea vieții persoanelor LGBTI. Comunitatea LGBTI din România are nevoie de protecție din partea statului, echitabilitate și egalitate de drepturi, printre care subliniem în special dreptul de a avea o familie recunoscută legal.

Semnarea acestui angajament demonstrează o asumare pentru egalitate și respectarea drepturilor omului. Este timpul ca România să arate că susține diversitatea și că este hotărâtă să lupte împotriva discriminării de orice fel.

Încurajăm mass-media, societatea civilă și toți cetățenii să susțină această inițiativă și să ceară politicienilor lor să își asume această responsabilitate. Doar prin eforturi comune putem construi o societate în care fiecare individ, indiferent de orientarea sa sexuală sau identitatea de gen, să se simtă respectat și protejat.

Angajamentul pune accentul pe necesitatea ca Uniunea Europeană să devină un lider global în promovarea drepturilor LGBTI, iar viitorul Parlament European să își asume următoarele îndatoriri: să pledeze pentru politici și legi care vor oferi protecție explicită persoanelor LGBTI; să se angajeze activ în ceea ce privește statul de drept, democrație și inegalitate; să tragă la răspundere statele membre care încalcă drepturile omului; va acționa ca un apărător puternic al organizațiilor LGBTI din întreaga Europă, prin efortul de a asigura finanțare UE durabilă și accesibilă, va pleda pentru adoptarea unei strategii UE privind egalitatea LGBTI. 

Organizații semnatare

  1. Asociația MozaiQ LGBT
  2. Asociația Identity.Education
  3. Asociația Rise OUT
  4. Asociația ACCEPT
  5. Asociația [H] Brașov
  6. Asociația Pride 
  7. Egal.Oradea
  8. Asociația Ark Oradea
  9. Grupul de inițiativă comunitară LOUD Iași
  10. Q Society Iași
  11. Asociația Club Sportiv Ocazional
  12. Asociația TransCore
  13. Asociatia Eu Sunt! Tu?
  14. Asociația Sens Pozitiv
  15. Asociația Equivox 
  16. TransLights
  17. Queer Sisterhood Cluj – Hilltop ORG
  18. Asociația Incluziune pe Bune
  19. Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
  20. Checkpoint ARAS
  21. Festivalul de cultură queer art200
—
Activitate implementată cu sprijinul Transatlantic Foundation prin proiectul PROTEUS, co-finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul prezentului material reflectă exclusiv poziția oficială a autorilor și este responsabilitatea acestora, în întregime. Comisia Europeană și Transatlantic Foundation nu își asumă niciun fel de responsabilitate pentru modul în care pot fi folosite informațiile conținute în material.
mai 20, 2024
România repetentă din nou la drepturile omului!

Asociația MozaiQ semnalează că România a depășit termenul limită privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Buhuceanu și alții v. România, prin care statul român este obligat să recunoască legal cuplurile formate din persoane de același sex.

 

Guvernul Ciolacu a încercat să amâne implementarea hotărârii CEDO, contestând hotărârea din data de 24 mai 2023, cerând o examinare de la Marea Cameră a CEDO, iar această cerere a fost respinsă, hotărârea în cazul Buhuceanu și alții v. România devenind definitivă în data de 25 septembrie 2023. Din acel moment, România a avut la dispoziție 6 luni să propună un plan de acțiune privind implementarea hotărârii. Aceste 6 luni se împlinesc astăzi, iar România se prezintă cu mâna goală.

 

Pe 22 noiembrie 2023 Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, subliniază în  scrisoarea trimisă Parlamentului că „statul român are obligația ca, cel târziu până la data de 25.03.2024, să prezinte CM (Comitetului Miniștrilor, n.red.) informații privind măsurile adoptate sau avute în vedere pentru a răspunde încălcărilor Convenției constatate de Curte”.

Întrebat dacă România va încălca hotărârea CEDO, Premierul Marcel Ciolacu a răspuns că „Nu este nici prima, nici ultima, dar eu consider că societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”.

 

”Ministra de externe a României va trebui să meargă la Consiliul Europei, la Comitetul de Miniștri, și va fi întrebată cum a rezolvat România această problemă, iar statul român se va face de râs din nou, a câta oară, în fața țărilor europene. România trebuie să legalizeze de urgență parteneriatele civile pentru toate cuplurile (gay și heterosexuale) pentru a se alinia la standardele europene în materie de asigurarea cadrului legal pentru cuplurile formate din persoane de același sex, mai ales în contextul hotărârii CEDO în cazul Buhuceanu și alții. Există deja în Parlament, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, un proiect legislativ care este rezultatul negocierilor dintre societatea civilă și partidele politice, inițiativă semnată de zeci de parlamentari. Dacă există voință politică, problema se poate rezolva în câteva zile. Mai mult, statisticile arată că sprijinul pentru parteneriate civile este în creștere, așadar și societatea este pregătită pentru acest pas. Vorbim despre sute de mii de oameni lăsați descoperiți de statul român.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ. 

 

România rămâne încă o dată repetentă la drepturile omului, și nu prezintă un plan de acțiune privind recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex. Statul român nu prezintă încă nicio evoluție în acest sens, deși hotărârea CEDO nu este prima hotărâre în ce privește cuplurile gay din România. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton condamnă România în 2018 cu privire la nerecunoașterea cuplurilor gay căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, două hotărâri ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

martie 25, 2024
INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România
INDEXUL EGALITĂȚII se poate descărca aici (RO)
THE EQUALITY INDEX can be downloaded from here (EN)

Asociația MozaiQ lansează INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România.

De la dezincriminarea homosexualității și scoaterea Articolului 200 din Codul Penal, statul român s-a aplecat prea puțin asupra problemelor comunității LGBT+ din România. Explicațiile sunt multiple și țin de un set complex de factori, printre care istoria dramatică a Articolului 200, atitudini sociale negative, propagarea discursului instigator la ură de către politicieni, implicarea cultelor, precum și populismul propagat de partidele politice. Comunitatea LGBT+ este una dintre cele mai discriminate, vulnerabile și marginalizate grupuri din România , astfel că acest Index este absolut necesar, iar îndeplinirea revendicărilor trebuie asumată de toți decidenții politici.

De multe ori tematicile cele mai vizibile, cum ar fi nevoia de a legaliza parteneriatul civil, ocupă întreaga agendă politică privind tematica LGBT+. Cu toate acestea, realitățile comunității LGBT+ sunt mult mai largi decât un singur punct pe agendă. Nevoile sunt complexe și prin urmare intervenția statului trebuie să fie pe mai multe paliere.

 

De ce ar trebui să ne pese, totuși, de persoanele LGBT+ și incluziunea acestora? 

  • Pentru că egalitatea în drepturi este garantată de Constituția României, iar statul are o obligație pozitivă de a rezolva toate problemele sociale cu care se confruntă. 
  • Vorbim despre cetățeni plătitori de taxe care au dreptul de a fi tratați cu respect de stat. 
  • O societate democratică funcțională este o societate în care minoritățile, inclusiv persoanele LGBT+ sunt respectate și le sunt garantate drepturi egale. 
  • Persoanele LGBT+ contribuie la bunăstarea societății în ansamblul ei. 
  • O societate incluzivă este o societate care generează venituri și bunăstare economică. 
  • România este parte a unei comunități europene și și-a asumat o serie de valori și principii fundamentale, printre care și protecția cetățenilor LGBT+.
  • În ultimii ani, statul român s-a văzut confruntat cu o serie de decizii judecătorești, atât la nivel european, cât și la nivel național, decizii care reiterează necesitatea ca statul să rezolve din problemele comunității LGBT+.

”Venim în fața clasei politice și a societății, în acest super-an electoral, cu 52 de revendicări ale comunității LGBT+ pe teme diverse, de la recunoașterea legală a cuplurilor gay, la recunoașterea persoanelor transgender în fața legii, la domeniile educației sau sănătății. Drepturile LGBT+ reprezintă hârtia de turnesol a democrației românești, nu putem avea democrație fără drepturi LGBT+. Noi lansăm un apel public către partidele politice să includă în programele lor electorale parte din revendicările noastre, dacă nu chiar pe toate. Ne pregătim de alegeri, știm că va fi complicat, știm că discursul conservator este în creștere și domină scena politică, dar asta nu ne oprește să ne facem treaba și să ne servim comunitatea, spunând răspicat: și problemele noastre contează, suntem cetățeni care merităm să fim tratați cu respect de către stat, avem nevoie de reprezentare și de soluții la problemele noastre. Nu, nu plecăm nicăieri, nu dispărem în eter, suntem milioane de oameni care așteptăm o schimbare de la clasa politică în domeniul drepturilor LGBT” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

Prezentul Index vine în întâmpinarea decidenților politici prin oferirea unui roadmap, a unei agende politice care să facă lumină cu privire la revendicările politice ale comunității LGBT+ din România. Indexul aduce 52 de revendicări pe mai multe capitole, de la viața de familie, la sănătate și educație. Acestea sunt rezultatul unor consultări extinse cu comunitatea LGBT+ din numeroase orașe din România și, prin urmare, reprezintă vocile comunității LGBT+. Indexul nu este făurit în vreun birou întunecat, ci este răspunsul comunității LGBT+ la realitățile din teren. 

 

Iată câteva dintre revendicările comunității LBGT+ din România:

2.Legalizarea parteneriatelor civile prin adoptarea Pl-x nr. 152/2019

5.Stabilirea, prin lege, a unui proces de schimbare a actelor de stare civilă pentru persoanele transgender, proces care să fie unitar, clar și predictibil, în acord cu cele mai înalte standarde la nivel internațional, respectiv dreptul la autodeterminare. Acest proces ar trebui să fie făcut pe cale administrativă, și nu printr-o hotărâre judecătorească.

10.Formarea continuă a angajaților direcțiilor de asistență socială și angajaților din sistemul public de stat.

16.Înăsprirea sancțiunilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atunci când constată fapte de discriminare privind comunitatea LGBT+.

23.Asigurarea continuă a tratamentului pentru persoanele care trăiesc cu HIV pe perioade mai lungi de timp (3 luni în loc de lunar).

25.Eliminarea interdicției de a dona sânge pentru persoanele LGBT+ pe baza orientării sexuale și/sau identității de gen.

30.Scuze publice din partea statului român victimelor Articolului 200, reabilitarea acestora, ștergerea cazierelor acestora și inițierea unor discuții privind compensații pentru condamnări nedrepte.

34.Stabilirea unui grup de lucru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru unificarea jurisprudenței cazurilor cu tematică LGBT+.

38.Înființarea unui institut de cercetare pe tema orientării sexuale și identității de gen, aflat în subordinea Parlamentului.

42.Formarea continuă a polițiștilor, jandarmilor, angajaților din apărare și servicii secrete pe tematici relevante privind orientarea sexuală și identitatea de gen prin organizarea de cursuri specifice.



Sperăm ca în contextul alegerilor care urmează în anul 2024, dar și în anii următori, partidele politice să-și asume parte dintre punctele acestui Index, dovedind astfel că sunt atașate valorilor europene și cu o dorință de a se adresa tuturor cetățenilor, inclusiv celor LGBT+.

 

—

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

ENGAGE & EMPOWER – Campanii de advocacy pentru comunitățile LGBTI este un proiect derulat de Asociația MozaiQ LGBT în parteneriat cu Asociația Eu sunt! Tu? cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România a beneficiat de sprijin din partea Centrului de Resurse Juridice..

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

ianuarie 26, 2024