Asociația MozaiQ lansează INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România.
De la dezincriminarea homosexualității și scoaterea Articolului 200 din Codul Penal, statul român s-a aplecat prea puțin asupra problemelor comunității LGBT+ din România. Explicațiile sunt multiple și țin de un set complex de factori, printre care istoria dramatică a Articolului 200, atitudini sociale negative, propagarea discursului instigator la ură de către politicieni, implicarea cultelor, precum și populismul propagat de partidele politice. Comunitatea LGBT+ este una dintre cele mai discriminate, vulnerabile și marginalizate grupuri din România , astfel că acest Index este absolut necesar, iar îndeplinirea revendicărilor trebuie asumată de toți decidenții politici.
De multe ori tematicile cele mai vizibile, cum ar fi nevoia de a legaliza parteneriatul civil, ocupă întreaga agendă politică privind tematica LGBT+. Cu toate acestea, realitățile comunității LGBT+ sunt mult mai largi decât un singur punct pe agendă. Nevoile sunt complexe și prin urmare intervenția statului trebuie să fie pe mai multe paliere.
De ce ar trebui să ne pese, totuși, de persoanele LGBT+ și incluziunea acestora?
- Pentru că egalitatea în drepturi este garantată de Constituția României, iar statul are o obligație pozitivă de a rezolva toate problemele sociale cu care se confruntă.
- Vorbim despre cetățeni plătitori de taxe care au dreptul de a fi tratați cu respect de stat.
- O societate democratică funcțională este o societate în care minoritățile, inclusiv persoanele LGBT+ sunt respectate și le sunt garantate drepturi egale.
- Persoanele LGBT+ contribuie la bunăstarea societății în ansamblul ei.
- O societate incluzivă este o societate care generează venituri și bunăstare economică.
- România este parte a unei comunități europene și și-a asumat o serie de valori și principii fundamentale, printre care și protecția cetățenilor LGBT+.
- În ultimii ani, statul român s-a văzut confruntat cu o serie de decizii judecătorești, atât la nivel european, cât și la nivel național, decizii care reiterează necesitatea ca statul să rezolve din problemele comunității LGBT+.
”Venim în fața clasei politice și a societății, în acest super-an electoral, cu 52 de revendicări ale comunității LGBT+ pe teme diverse, de la recunoașterea legală a cuplurilor gay, la recunoașterea persoanelor transgender în fața legii, la domeniile educației sau sănătății. Drepturile LGBT+ reprezintă hârtia de turnesol a democrației românești, nu putem avea democrație fără drepturi LGBT+. Noi lansăm un apel public către partidele politice să includă în programele lor electorale parte din revendicările noastre, dacă nu chiar pe toate. Ne pregătim de alegeri, știm că va fi complicat, știm că discursul conservator este în creștere și domină scena politică, dar asta nu ne oprește să ne facem treaba și să ne servim comunitatea, spunând răspicat: și problemele noastre contează, suntem cetățeni care merităm să fim tratați cu respect de către stat, avem nevoie de reprezentare și de soluții la problemele noastre. Nu, nu plecăm nicăieri, nu dispărem în eter, suntem milioane de oameni care așteptăm o schimbare de la clasa politică în domeniul drepturilor LGBT” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.
Prezentul Index vine în întâmpinarea decidenților politici prin oferirea unui roadmap, a unei agende politice care să facă lumină cu privire la revendicările politice ale comunității LGBT+ din România. Indexul aduce 52 de revendicări pe mai multe capitole, de la viața de familie, la sănătate și educație. Acestea sunt rezultatul unor consultări extinse cu comunitatea LGBT+ din numeroase orașe din România și, prin urmare, reprezintă vocile comunității LGBT+. Indexul nu este făurit în vreun birou întunecat, ci este răspunsul comunității LGBT+ la realitățile din teren.
Iată câteva dintre revendicările comunității LBGT+ din România:
2.Legalizarea parteneriatelor civile prin adoptarea Pl-x nr. 152/2019
5.Stabilirea, prin lege, a unui proces de schimbare a actelor de stare civilă pentru persoanele transgender, proces care să fie unitar, clar și predictibil, în acord cu cele mai înalte standarde la nivel internațional, respectiv dreptul la autodeterminare. Acest proces ar trebui să fie făcut pe cale administrativă, și nu printr-o hotărâre judecătorească.
10.Formarea continuă a angajaților direcțiilor de asistență socială și angajaților din sistemul public de stat.
16.Înăsprirea sancțiunilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atunci când constată fapte de discriminare privind comunitatea LGBT+.
23.Asigurarea continuă a tratamentului pentru persoanele care trăiesc cu HIV pe perioade mai lungi de timp (3 luni în loc de lunar).
25.Eliminarea interdicției de a dona sânge pentru persoanele LGBT+ pe baza orientării sexuale și/sau identității de gen.
30.Scuze publice din partea statului român victimelor Articolului 200, reabilitarea acestora, ștergerea cazierelor acestora și inițierea unor discuții privind compensații pentru condamnări nedrepte.
34.Stabilirea unui grup de lucru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru unificarea jurisprudenței cazurilor cu tematică LGBT+.
38.Înființarea unui institut de cercetare pe tema orientării sexuale și identității de gen, aflat în subordinea Parlamentului.
42.Formarea continuă a polițiștilor, jandarmilor, angajaților din apărare și servicii secrete pe tematici relevante privind orientarea sexuală și identitatea de gen prin organizarea de cursuri specifice.
Sperăm ca în contextul alegerilor care urmează în anul 2024, dar și în anii următori, partidele politice să-și asume parte dintre punctele acestui Index, dovedind astfel că sunt atașate valorilor europene și cu o dorință de a se adresa tuturor cetățenilor, inclusiv celor LGBT+.
—
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!
ENGAGE & EMPOWER – Campanii de advocacy pentru comunitățile LGBTI este un proiect derulat de Asociația MozaiQ LGBT în parteneriat cu Asociația Eu sunt! Tu? cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.
INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România a beneficiat de sprijin din partea Centrului de Resurse Juridice..
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.
