Raportul Național Campus Pride

Campus Pride publică Raportul Național care a analizat nivelul de incluziune a studenților LGBTQ+ în principal în patru mari universități din România (Universitatea București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), dar și în alte universități de pe teritoriul țării.

”Tinerii cu diferite identități de gen și orientări romantice, sexuale sau de familie care abandonează studiile din cauza homofobiei, transfobiei și bifobiei din sălile de curs și campus au șanse mai mici de integrare pe piața muncii, cu toate consecințele ce decurg din aceasta: acces redus la servicii de sănătate, risc de a rămâne fără adăpost, diferite comportamente la risc, efecte negative asupra sănătății mintale. Maparea comunităților studențești LGBTQIA+, prin colectarea de date care oglindesc experiențele lor în timpul studiilor universitare, este un prim pas spre politici și instrumente de incluziune a studenților queer din România.” Roxana Marin, director de advocacy MozaiQ.

Rezultatele preliminare ale studiului:

– La cercetare au participat 350 de studenți care se identifică LGBTQIA+.
– Doar jumătate din totalul respondenților afirmă că se simt oarecum sau complet în siguranță în campusurile universitare.
– 82% din totalul respondenților spun că le-au spus colegilor despre orientarea lor sexuală și identitatea de gen. Restul n-au vorbit cu nimeni din facultate despre acest subiect.
– Doar 24,85% dintre respondenți au spus că au aliați ai comunității LGBTQ+ printre cadrele didactice.
– 196 de persoane, adică 56%, au precizat că profesorii și-au exprimat părerea cu privire la comunitatea LGBTQ+ la cursuri. Dintre cei 196 care au confirmat existența discursului despre comunitate de către cadrele didactice, 21,4% au apreciat că atitudinea și discursul sunt mai degrabă respectuoase/neutre, în timp ce 13,13% au apreciat că discursul și atitudinea mai degrabă nu sunt neutre sau respectuoase.
– 33,42% din totalul respondenților afirmă că au cel puțin un profesor sau o profesoară care are adesea un discurs homofob/transfob. O singură persoană spune că a făcut o sesizare pentru a reclama acest discurs (sesizare în atenția comisiei de etică, fără a obține însă un rezultat satisfăcător).
– 81.13% dintre respondenții trans spun că profesorii și personalul administrativ mai degrabă nu respectă identitatea de gen a studenților trans, în timp ce doar 18.87% declară că identitatea de gen este respectată în facultatea lor.
– Mai mult de 50% dintre studenți n-au văzut în universitățile lor vreodată flyere sau afișe despre evenimente LGBT, un gest care practic ar aminti de prezența lor în mediul academic.

Aceste rezultate sunt doar câteva dintre datele care reies în urma studiului asupra incluziunii LGBTQIA+ din universitățile din România.

Deși se pare că mulți studenți se simt îndeajuns de confortabil încât să își dezvăluie orientarea sexuală sau identitatea de gen, aceștia sunt adesea supuși bullying-ului atât din partea profesorilor, cât și din partea altor studenți și ajung să nu se mai simtă în siguranță în campusul universităților. O observație fericită este că din ce în ce mai mulți profesori devin aliați ai comunității și își susțin studenții, însă discursurile homofobe și transfobe persistă în rândul unui număr destul de mare de cadre didactice.

Un procent covârșitor dintre studenții care au fost discriminați sau care au sesizat exprimări stigmatizante evită să facă plângeri, ceea ce indică necesitatea ca universitățile să creeze mecanisme și proceduri care le permit studenților să raporteze agresiuni bazate pe homofobie și transfobie fără riscul de a fi persecutați și discriminați.

Studenții LGBTQIA+ sunt mai vulnerabili decât alte categorii de studenți, nu doar din cauza homofobiei și transfobiei din societate, dar și pentru că adesea nu se bucură de sprijinul familiei, se confruntă cu anxietate, depresie și risc de suicid mai mult decât alte categorii de tineri și nu au la dispoziție spații și servicii LGBT-friendly, ceea ce îi izolează și amplifică toate celelalte probleme.

Egalitate de gen înseamnă egalitate pentru toate identitățile, inclusiv cele ale persoanelor LGBTQIA+. Egalitatea de șanse nu înseamnă doar egalitate între bărbați și femei, ci între persoanele de toate genurile și orientările de familie, romantice sau sexuale. Este imperios necesar ca Ministerul Educației și ARACIS să-și asume răspunderea și să-și îndeplinească obligația de a asigura șanse egale pentru toți studenții, recunoscând existența studenților LGBTQIA+ și dreptul lor la o educație de calitate, în condiții de siguranță, prin măsuri și mecanisme care combat activ homofobia, transfobia și orice formă de intoleranță sau ură în mediul academic.

Raportul Național Campus Pride se poate accesa AICI.

Campus Pride – Campanii comunitare de advocacy pentru universități sigure este un proiect inițiat de Asociația MozaiQ în 2015, în scopul creării unui mediu primitor și sigur și a unui climat de acceptare pentru toți studenții din mediul universitar românesc, indiferent de orientarea lor sexuală sau identitatea de gen, precum si etnie, sex, religie, (diz)abilitate, sau orice alte elemente identitare care îi diferențiază și vulnerabilizează.

Acest raport a fost realizat de Asociația MozaiQ LGBT în parteneriat cu Pride Romania, Identity.Education și Samtokin ‘78, ca parte a proiectului Campus Pride, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Puteți depune o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin poștă sau online, prin e-mail sau website. Consultați mai jos un model de sesizare.

Piaţa Valter Mărăcineanu nr. 1-3, Sector 1 Bucureşti 010155

Telefon: 021-312 65 79
Fax: 021-312 65 78

www.cncd.org.ro
(se pot face şi sesizări on-line)

cncd@cncd.org.ro