Category Archives

Posts in Politic category.
Asociația MozaiQ solicită retragerea decorației acordată lui Aurelian Bădulescu

Asociația MozaiQ, organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, persoane gay, bisexuale, persoane trans și intersex) este șocată de decorarea lui Aurelian Bădulescu cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler de către președintele Klaus Iohannis. Acordarea acestei înalte distincții a statului român fostului viceprimar al Capitalei nu face decât să răsplătească mitocănia, ura față de minorități și homofobia. 

Aurelian Bădulescu a fost sancționat, în anul 2020, de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu o amendă de 2.000 de lei, în urma unor declarații homofobe incalificabile, urmare a unor plângeri din partea a unsprezece organizații ale societății civile. Reamintim declarațiile lui Bădulescu, făcute într-o emisiune TV: “Aaa…anormalitatea şi homosexualitatea şi bulangii îi transformăm acum în progresişti. (…) Şi cum să îi fac? Homosexuali, progresişti? Dar procurişti pot să le spun?”. Subliniem că aceste declarații au fost făcute de Aurelian Bădulescu cât încă era viceprimar al Capitalei. Declarațiile sale homofobe se înscriu într-o suită de declarații similare, la fel de controversate, îndreptate împotriva mai multor minorități. 

Considerăm că decorarea unui astfel de individ grobian și homofob de către președintele României transmite un semnal greșit către societatea românească și arată lipsa de atașament față de valorile drepturilor omului, care reprezintă baza unei democrații. Mai mult, acordarea unei astfel de distincții de la cel mai înalt nivel arată că România nu este încă atașată valorilor europene ce țin de respectul reciproc, protejarea drepturilor minorităților, în special a comunității LGBTI. Prin urmare, solicităm Administrației Prezidențiale să retragă decorația acordată lui Aurelian Bădulescu, pentru a transmite un semnal către societate că astfel de comportamente nu își au locul în politică și în spațiul public. 

“Suntem consternați de decorarea lui Aurelian Bădulescu. Este inadmisibil ca într-o țară europeană un astfel de individ să primească o astfel de distincție. Arată, totuși, nivelul clasei politice. Ce merite deosebite are Bădulescu? Cariera lui s-a construit pe insulte, injurii, agresiuni fizice și vulgaritate. Acest om nici nu își are locul în politică” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ. 

Asociația MozaiQ este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBTI din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

septembrie 23, 2024
Încă o inițiativă legislativă anti-LGBT în România

Asociația MozaiQ, organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, persoane gay, bisexuale, persoane trans și intersex) trage un semnal de alarmă cu privire la o nouă inițiativă legislativă periculoasă depusă în Parlamentul României de Mihai Lasca, un fost membru al partidului AUR, care dorește să interzică orice discuție despre comunitatea LGBT în spațiile publice și școli, în mass media și orice adunare publică a comunității LGBT, inclusiv protestele LGBT și Marșul Pride. Această propunere este una dintre cele mai periculoase, pentru că reprezintă un atac la comunitatea LGBT și la drepturile constituționale fundamentale: dreptul la liberă exprimare și dreptul la adunări publice. Acesta este inclusiv un atac la libertatea presei și ar însemna sfârșitul democrației în România.

Această propunere legislativă este rezultatul direct al limbajului prezidențiabililor Mircea Geoană, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Acești candidați sunt principalii vinovați că România a ajuns aici, pentru că nu spun răspicat că sunt atașați valorilor europene. Premierul Ciolacu încurajează cetățenii să nu respecte hotărâri judecătorești, liderul PNL, Nicolae Ciucă, are un discurs naționalist și homofob, iar Mircea Geoană reproduce discursuri de sorginte extremistă, preluate de la lideri AUR. Politicienii români trebuie să fie conștienți că astfel de retorici nu doar că izolează România pe scena europeană, dar alimentează și perpetuează discriminarea și violența împotriva cetățenilor vulnerabili ai țării.

Această inițiativă se aliniază unui val de legi anti-LGBT care își fac loc în Europa de Est (Ungaria, Bulgaria și recent Georgia), influențate de legislația represivă din Rusia. Recenta adoptare de către Parlamentul Bulgariei a unei legi care interzice „propaganda și promovarea orientărilor netradiționale” în sistemul educațional este un exemplu clar de cenzură instituționalizată. Aceasta face parte dintr-un val de legislație toxică ce urmărește să marginalizeze și să reducă la tăcere comunitatea LGBT. Legi similare în Rusia au dus la interzicerea totală a reprezentării persoanelor LGBT în spațiul public, alimentând violența și discriminarea. În Ungaria, astfel de inițiative au început un declin în respectarea drepturilor fundamentale și o izolare crescândă de restul Uniunii Europene.

În România, o lege similară, care încerca sa interzică discuții sau mențiuni despre așa-zisa ”ideologie de gen” în școli și universități, a fost respinsă în 2020 de către Curtea Constituțională a României. Apoi a revenit în 2021 sub o altă formă, prin care se încerca excluderea mențiunii persoanelor LGBT din spațiul public și mediul audiovizual. Acum, aceasta revine sub o altă formă, prin care încearcă inclusiv interzicerea adunărilor publice a persoanelor LGBT și a Marșului Pride. Domnul Mihai Lasca, nu doar că recunoaște în mod deschis proveniența de factură putinist-orbanistă a proiectului de lege, dar este și mândru de inspirația sa. Propunerea de lege nu numai că încalcă principiile fundamentale ale nediscriminării și accesului egal la educație pentru toți tinerii, ci perpetuează o cultură a urii și a violenței împotriva comunității LGBT. Politicienii români trebuie să fie conștienți că astfel de legi fac rău cetățenilor lor, iar consecințele sunt reale și devastatoare. 

Un exemplu recent din Georgia ne arată cât de periculoase sunt aceste legi. La doar două zile după adoptarea unei legi similare în Georgia, Kesaria Abramidze, un model transgender, a fost ucisă. Acesta este doar unul dintre multele cazuri, care demonstrează violența pe care o astfel de legislație o alimentează. Este clar că discriminarea, atunci când este legitimată prin lege, pune vieți în pericol și dezumanizează un segment întreg al societății.

Aceste inițiative legislative nu fac decât să izoleze România de valorile europene fundamentale. Uniunea Europeană a transmis deja Georgiei și altor state un mesaj clar: Astfel de legi nu au loc într-o societate care aspiră la democrație, egalitate și drepturile omului. 

„Asociația MozaiQ a început demersuri pentru a informa Comisia Europeană, precum și Parlamentul European, precum și Consiliul Europei cu privire la noul proiect legislativ din România. Credem că este important ca toți factorii de decizie la nivel internațional să cunoască realitatea din România și faptul că majoritatea clasei politice refuză să protejeze cetățenii LGBT și îi expune pe aceștia la ură, discriminare și violență politică.” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Facem apel la toți candidații la prezidențiale și la principalele partide politice din România să iasă public cu mesaje prin care să respingă această inițiativă și, mai mult, să își arate atașamentul față de valorile europene, prin susținerea legalizării parteneriatelor civile. Nu trebuie să repetăm greșelile altor state și să permitem ca discriminarea să devină politică de stat.

—

Material realizat de Asociația MozaiQ. prin proiectul PROTEUS, sprijinit de Transatlantic Foundation, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul prezentului document reflectă exclusiv poziția oficială a autorilor și este responsabilitatea acestora, în întregime. Comisia Europeană și The Transatlantic Foundation nu își asumă niciun fel de responsabilitate pentru modul în care pot fi folosite informațiile conținute în document.

septembrie 19, 2024
21 de organizații LGBTI cer candidaților la alegerile europarlamentare să semneze un angajament de susținere a drepturilor omului

21 de organizații și grupuri LGBTI din România lansează un apel public către toți politicienii care candidează la alegerile europarlamentare din 9 iunie să semneze angajamentul propus de ILGA-Europe, cea mai mare federație paneuropeană LGBTI, care reunește peste 700 de asociații din Europa și Asia Centrală. Acest angajament reprezintă o promisiune fermă de a susține și promova drepturile persoanelor LGBTI din România, Uniunea Europeană și restul lumii.

În contextul unei Europe care aspiră la unitate și incluziune, este esențial ca drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean să fie respectate și protejate. Comunitatea LGBTI se confruntă în continuare cu discriminare și inegalități, atât la nivel social, cât și legislativ. Semnarea acestui angajament de către candidații la alegerile europarlamentare ar reprezenta un pas important către o societate mai echitabilă și mai incluzivă.

Conform Hărții Rainbow, publicată de ILGA-Europe, România se află pe locul 26 din 27 de țări ale Uniunii Europene la capitolul respectarea vieții persoanelor LGBTI. Comunitatea LGBTI din România are nevoie de protecție din partea statului, echitabilitate și egalitate de drepturi, printre care subliniem în special dreptul de a avea o familie recunoscută legal.

Semnarea acestui angajament demonstrează o asumare pentru egalitate și respectarea drepturilor omului. Este timpul ca România să arate că susține diversitatea și că este hotărâtă să lupte împotriva discriminării de orice fel.

Încurajăm mass-media, societatea civilă și toți cetățenii să susțină această inițiativă și să ceară politicienilor lor să își asume această responsabilitate. Doar prin eforturi comune putem construi o societate în care fiecare individ, indiferent de orientarea sa sexuală sau identitatea de gen, să se simtă respectat și protejat.

Angajamentul pune accentul pe necesitatea ca Uniunea Europeană să devină un lider global în promovarea drepturilor LGBTI, iar viitorul Parlament European să își asume următoarele îndatoriri: să pledeze pentru politici și legi care vor oferi protecție explicită persoanelor LGBTI; să se angajeze activ în ceea ce privește statul de drept, democrație și inegalitate; să tragă la răspundere statele membre care încalcă drepturile omului; va acționa ca un apărător puternic al organizațiilor LGBTI din întreaga Europă, prin efortul de a asigura finanțare UE durabilă și accesibilă, va pleda pentru adoptarea unei strategii UE privind egalitatea LGBTI. 

Organizații semnatare

  1. Asociația MozaiQ LGBT
  2. Asociația Identity.Education
  3. Asociația Rise OUT
  4. Asociația ACCEPT
  5. Asociația [H] Brașov
  6. Asociația Pride 
  7. Egal.Oradea
  8. Asociația Ark Oradea
  9. Grupul de inițiativă comunitară LOUD Iași
  10. Q Society Iași
  11. Asociația Club Sportiv Ocazional
  12. Asociația TransCore
  13. Asociatia Eu Sunt! Tu?
  14. Asociația Sens Pozitiv
  15. Asociația Equivox 
  16. TransLights
  17. Queer Sisterhood Cluj – Hilltop ORG
  18. Asociația Incluziune pe Bune
  19. Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
  20. Checkpoint ARAS
  21. Festivalul de cultură queer art200
—
Activitate implementată cu sprijinul Transatlantic Foundation prin proiectul PROTEUS, co-finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul prezentului material reflectă exclusiv poziția oficială a autorilor și este responsabilitatea acestora, în întregime. Comisia Europeană și Transatlantic Foundation nu își asumă niciun fel de responsabilitate pentru modul în care pot fi folosite informațiile conținute în material.
mai 20, 2024
România repetentă din nou la drepturile omului!

Asociația MozaiQ semnalează că România a depășit termenul limită privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Buhuceanu și alții v. România, prin care statul român este obligat să recunoască legal cuplurile formate din persoane de același sex.

 

Guvernul Ciolacu a încercat să amâne implementarea hotărârii CEDO, contestând hotărârea din data de 24 mai 2023, cerând o examinare de la Marea Cameră a CEDO, iar această cerere a fost respinsă, hotărârea în cazul Buhuceanu și alții v. România devenind definitivă în data de 25 septembrie 2023. Din acel moment, România a avut la dispoziție 6 luni să propună un plan de acțiune privind implementarea hotărârii. Aceste 6 luni se împlinesc astăzi, iar România se prezintă cu mâna goală.

 

Pe 22 noiembrie 2023 Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, subliniază în  scrisoarea trimisă Parlamentului că „statul român are obligația ca, cel târziu până la data de 25.03.2024, să prezinte CM (Comitetului Miniștrilor, n.red.) informații privind măsurile adoptate sau avute în vedere pentru a răspunde încălcărilor Convenției constatate de Curte”.

Întrebat dacă România va încălca hotărârea CEDO, Premierul Marcel Ciolacu a răspuns că „Nu este nici prima, nici ultima, dar eu consider că societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”.

 

”Ministra de externe a României va trebui să meargă la Consiliul Europei, la Comitetul de Miniștri, și va fi întrebată cum a rezolvat România această problemă, iar statul român se va face de râs din nou, a câta oară, în fața țărilor europene. România trebuie să legalizeze de urgență parteneriatele civile pentru toate cuplurile (gay și heterosexuale) pentru a se alinia la standardele europene în materie de asigurarea cadrului legal pentru cuplurile formate din persoane de același sex, mai ales în contextul hotărârii CEDO în cazul Buhuceanu și alții. Există deja în Parlament, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, un proiect legislativ care este rezultatul negocierilor dintre societatea civilă și partidele politice, inițiativă semnată de zeci de parlamentari. Dacă există voință politică, problema se poate rezolva în câteva zile. Mai mult, statisticile arată că sprijinul pentru parteneriate civile este în creștere, așadar și societatea este pregătită pentru acest pas. Vorbim despre sute de mii de oameni lăsați descoperiți de statul român.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ. 

 

România rămâne încă o dată repetentă la drepturile omului, și nu prezintă un plan de acțiune privind recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex. Statul român nu prezintă încă nicio evoluție în acest sens, deși hotărârea CEDO nu este prima hotărâre în ce privește cuplurile gay din România. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton condamnă România în 2018 cu privire la nerecunoașterea cuplurilor gay căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, două hotărâri ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

martie 25, 2024
INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România
INDEXUL EGALITĂȚII se poate descărca aici (RO)
THE EQUALITY INDEX can be downloaded from here (EN)

Asociația MozaiQ lansează INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România.

De la dezincriminarea homosexualității și scoaterea Articolului 200 din Codul Penal, statul român s-a aplecat prea puțin asupra problemelor comunității LGBT+ din România. Explicațiile sunt multiple și țin de un set complex de factori, printre care istoria dramatică a Articolului 200, atitudini sociale negative, propagarea discursului instigator la ură de către politicieni, implicarea cultelor, precum și populismul propagat de partidele politice. Comunitatea LGBT+ este una dintre cele mai discriminate, vulnerabile și marginalizate grupuri din România , astfel că acest Index este absolut necesar, iar îndeplinirea revendicărilor trebuie asumată de toți decidenții politici.

De multe ori tematicile cele mai vizibile, cum ar fi nevoia de a legaliza parteneriatul civil, ocupă întreaga agendă politică privind tematica LGBT+. Cu toate acestea, realitățile comunității LGBT+ sunt mult mai largi decât un singur punct pe agendă. Nevoile sunt complexe și prin urmare intervenția statului trebuie să fie pe mai multe paliere.

 

De ce ar trebui să ne pese, totuși, de persoanele LGBT+ și incluziunea acestora? 

  • Pentru că egalitatea în drepturi este garantată de Constituția României, iar statul are o obligație pozitivă de a rezolva toate problemele sociale cu care se confruntă. 
  • Vorbim despre cetățeni plătitori de taxe care au dreptul de a fi tratați cu respect de stat. 
  • O societate democratică funcțională este o societate în care minoritățile, inclusiv persoanele LGBT+ sunt respectate și le sunt garantate drepturi egale. 
  • Persoanele LGBT+ contribuie la bunăstarea societății în ansamblul ei. 
  • O societate incluzivă este o societate care generează venituri și bunăstare economică. 
  • România este parte a unei comunități europene și și-a asumat o serie de valori și principii fundamentale, printre care și protecția cetățenilor LGBT+.
  • În ultimii ani, statul român s-a văzut confruntat cu o serie de decizii judecătorești, atât la nivel european, cât și la nivel național, decizii care reiterează necesitatea ca statul să rezolve din problemele comunității LGBT+.

”Venim în fața clasei politice și a societății, în acest super-an electoral, cu 52 de revendicări ale comunității LGBT+ pe teme diverse, de la recunoașterea legală a cuplurilor gay, la recunoașterea persoanelor transgender în fața legii, la domeniile educației sau sănătății. Drepturile LGBT+ reprezintă hârtia de turnesol a democrației românești, nu putem avea democrație fără drepturi LGBT+. Noi lansăm un apel public către partidele politice să includă în programele lor electorale parte din revendicările noastre, dacă nu chiar pe toate. Ne pregătim de alegeri, știm că va fi complicat, știm că discursul conservator este în creștere și domină scena politică, dar asta nu ne oprește să ne facem treaba și să ne servim comunitatea, spunând răspicat: și problemele noastre contează, suntem cetățeni care merităm să fim tratați cu respect de către stat, avem nevoie de reprezentare și de soluții la problemele noastre. Nu, nu plecăm nicăieri, nu dispărem în eter, suntem milioane de oameni care așteptăm o schimbare de la clasa politică în domeniul drepturilor LGBT” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

Prezentul Index vine în întâmpinarea decidenților politici prin oferirea unui roadmap, a unei agende politice care să facă lumină cu privire la revendicările politice ale comunității LGBT+ din România. Indexul aduce 52 de revendicări pe mai multe capitole, de la viața de familie, la sănătate și educație. Acestea sunt rezultatul unor consultări extinse cu comunitatea LGBT+ din numeroase orașe din România și, prin urmare, reprezintă vocile comunității LGBT+. Indexul nu este făurit în vreun birou întunecat, ci este răspunsul comunității LGBT+ la realitățile din teren. 

 

Iată câteva dintre revendicările comunității LBGT+ din România:

2.Legalizarea parteneriatelor civile prin adoptarea Pl-x nr. 152/2019

5.Stabilirea, prin lege, a unui proces de schimbare a actelor de stare civilă pentru persoanele transgender, proces care să fie unitar, clar și predictibil, în acord cu cele mai înalte standarde la nivel internațional, respectiv dreptul la autodeterminare. Acest proces ar trebui să fie făcut pe cale administrativă, și nu printr-o hotărâre judecătorească.

10.Formarea continuă a angajaților direcțiilor de asistență socială și angajaților din sistemul public de stat.

16.Înăsprirea sancțiunilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atunci când constată fapte de discriminare privind comunitatea LGBT+.

23.Asigurarea continuă a tratamentului pentru persoanele care trăiesc cu HIV pe perioade mai lungi de timp (3 luni în loc de lunar).

25.Eliminarea interdicției de a dona sânge pentru persoanele LGBT+ pe baza orientării sexuale și/sau identității de gen.

30.Scuze publice din partea statului român victimelor Articolului 200, reabilitarea acestora, ștergerea cazierelor acestora și inițierea unor discuții privind compensații pentru condamnări nedrepte.

34.Stabilirea unui grup de lucru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru unificarea jurisprudenței cazurilor cu tematică LGBT+.

38.Înființarea unui institut de cercetare pe tema orientării sexuale și identității de gen, aflat în subordinea Parlamentului.

42.Formarea continuă a polițiștilor, jandarmilor, angajaților din apărare și servicii secrete pe tematici relevante privind orientarea sexuală și identitatea de gen prin organizarea de cursuri specifice.



Sperăm ca în contextul alegerilor care urmează în anul 2024, dar și în anii următori, partidele politice să-și asume parte dintre punctele acestui Index, dovedind astfel că sunt atașate valorilor europene și cu o dorință de a se adresa tuturor cetățenilor, inclusiv celor LGBT+.

 

—

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

ENGAGE & EMPOWER – Campanii de advocacy pentru comunitățile LGBTI este un proiect derulat de Asociația MozaiQ LGBT în parteneriat cu Asociația Eu sunt! Tu? cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România a beneficiat de sprijin din partea Centrului de Resurse Juridice..

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

ianuarie 26, 2024
Ministerul Familiei discriminează persoanele LGBTI

Asociația MozaiQ, organizație comunitară care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender și intersex) atrage atenția Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse că programul național de creditare cu garanția statului și dobândă subvenționată „FamilyStart” discriminează cuplurile formate din persoane de același sex.

Programul ”FamilyStart”, adoptat prin OUG 95/2022, ajută familiile tinere cu subvenții pentru cheltuieli aferente taxelor de studii, achiziția de calculatoare, plata chiriei, parte din costul de construcție a unei locuințe, costul serviciilor dentare și al intervențiilor chirurgicale, investigații și tratamente medicale și achiziția aparatelor electrocasnice.

Prin familie, conform legislației aferentă Programului, se înțelege:

  • familia formată din soț, soție cu/fără copii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținerea acestora, care locuiesc împreună; 
  • familia monoparentală formată din persoana singură și copiii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținere și care locuiesc împreună cu aceasta; 
  • bărbatul și femeia necăsătoriți care conviețuiesc și gospodăresc împreună

Familiile formate din cupluri de același sex care conviețuiesc împreună nu sunt considerate familii de către statul român și sunt discriminate la nivel sistemic. Familiile LGBTI sunt familii la fel de valide și de valoroase pentru societate și contribuie la bunăstarea României, familii care IUBESC LA FEL. MozaiQ a lansat pe 1 noiembrie campania #IubimLaFel exact din acest motiv: toate cuplurile merită aceleași drepturi. www.iubimlafel.ro 

”Familiile LGBTI au interdicție la beneficii din partea statului român. Acesta este un exemplu cât se poate de clar pentru discriminarea cu care ne confruntăm în România și arată în mod explicit de ce este nevoie de recunoaștere legală urgentă din partea statului pentru cuplurile gay. Muncim și plătim impozite la stat în fiecare lună, impozite din care sunt subvenționate numai cheltuielile altor familii, însă alor noastre nu. Discriminarea sistemică este definiția unei societăți antidemocratice.” a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ.

”Cerem premierului Marcel Ciolacu și ministrei familiei Natalia Intotero să repare această nedreptate, această discriminare la care sunt supuse cuplurile gay. Conform Constituției României statul trebuie să asigure egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii, lucru care nu se întâmplă acum. Și noi avem nevoie de protecție și familiile noastre nu pot fi ignorate în acest mod brutal, cum se întâmplă acum!” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Cerem adoptarea de urgență a unei legislații care să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex, prin adoptarea proiectului de lege Pl-x 152/2019, care zace blocat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților de 4 ani. De asemenea, cerem Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse să revină cu un program incluziv pentru toate familiile.

noiembrie 17, 2023
Legalizarea parteneriatelor civile ACUM!

Asociația MozaiQ, solicită partidelor parlamentare, inclusiv PSD și PNL, legalizarea de urgență a parteneriatelor civile!

În contextul declarațiilor primarului USR din Câmpulung, Elena Lasconi, privind definiția restrânsă a termenului “familie”, considerăm că este extrem de important ca la nivelul clasei politice să fie redeschisă discuția privind legalizarea parteneriatelor civile. România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor gay, iar România nu mai are nicio cale de atac, decizia este definitivă si România riscă o monitorizare din partea Consiliului Europei cu consecințe la nivel internațional. 

 

Persoanele LGBT+ din România trebuie să fie respectate și recunoscute de către statul român, chiar și acum în al 13-lea ceas. Parteneriatul civil ar reglementa chestiuni ce țin de moștenire, regimul bunurilor comune, pensie de urmaș, vizita partenerului în spital. Propunerea legislativă Pl-x 152/2019 zace în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, are deja trei avize pozitive de la comisiile din Cameră și solicităm adoptarea acesteia de urgență. 

 

Nu în ultimul rând, sprijinul românilor este în creștere față de parteneriatul civil. Astfel, conform unui studiu recent al MozaiQ reprezentativ la nivel național, jumătate dintre tinerii din România sunt de acord cu legalizarea parteneriatelor civile, cifra crescând la 59% susținere în cazul locuitorilor Bucureștiului. 

 

“Ne-am obișnuit să fim atacați constant de politicieni, dar e momentul ca lucrurile să se schimbe. E momentul ca politicienii să își asume legalizarea parteneriatelor civile și în acest sens am și lansat campania www.iubimlafel.ro, prin care explicăm cetățenilor ce înseamnă parteneriatul civil. Nu cere nimeni căsătorie în biserică, dar trebuie să fim recunoscuți. Ce se întâmplă cu noi și familiile noastre în caz de deces, de boală? Suntem complet descoperiți, iar un astfel de tratament al minorităților este inacceptabil într-o țară democratică. Așteptăm un răspuns hotărât de la Marcel Ciolacu, ca premier al României” a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ. 

 

“Am văzut că a ieșit și domnul fost premier Nicolae Ciucă să își declare susținerea nemărginită pentru familia tradițională, ca și cum ar fi vreo noutate. Familia tradițională nu ar avea nimic de suferit dacă s-ar legaliza parteneriatele civile. Partidul Național Liberal este o rușine pentru liberalismul la nivel european. Un partid cu adevărat liberal ar trebui să susțină drepturile minorităților și drepturile omului. Cerem din partea liberalilor o atitudine în acord cu angajamentele europene ale României, la fel cum cerem și PSD și lui Marcel Ciolacu să fie fideli doctrinei social democrate.” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ. 

noiembrie 6, 2023
Noua decizie CEDO obligă România să recunoască familiile gay

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), salută decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Buhuceanu și alții v. România, prin care statul român este obligat să recunoască legal cuplurile formate din persoane de același sex.

Aceasta nu este prima decizie ce privește cuplurile gay din România. Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton condamnă România în 2018 cu privire la nerecunoașterea cuplurilor gay căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, două decizii ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

Cuplurile gay sunt o realitate în România, iar o astfel de decizie urgentează nevoia de a lua măsuri în privința recunoașterii tuturor familiilor. 

”Decizia CEDO reprezintă un moment pe care noi cu toții l-am așteptat cu multă încredere și speranță. Dincolo de impactul juridic, reprezintă o declarație de principii: statul român nu mai poate împărți cetățenii în categorii distincte, unii cu drepturi depline și alții cu drepturi limitate!” a declarat Cristina Săracu, președinta Asociației MozaiQ. 

 

În prezent, România se află la coada Europei în materie de drepturi LGBT, fiind una dintre ultimele țări din UE care nu recunoaște sub nicio formă cuplurile gay. 

Deși proiectele de legalizare a parteneriatelor civile zac în Parlament de ani întregi, prioritatea unor membri din clasa politică actuală a devenit crearea unei prăpăstii și mai abrupte între România și UE, în ceea ce privește drepturile omului. 

”Clasa politică din România are obligația de a trece de urgență legea privind legalizarea parteneriatului civil. Solicităm coaliției de guvernare să comunice public cu privire la planurile de a debloca această situație rușinoasă pentru România. De asemenea, cerem președintelui PSD Marcel Ciolacu, președintelui PNL Nicolae Ciucă și președintelui UDMR Kelemen Hunor, să se așeze la masă cu noi, cei din societatea civilă, pentru a găsi soluții care să îndepărteze această pată neagră de pe obrazul României.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ. 

În acest moment există mai multe proiecte legislative aflate în Parlament, cu privire la legalizarea parteneriatelor civile. Asociația MozaiQ susține proiectul legislativ depus de mai bine de 40 de parlamentari din legislatura trecută, rezultat în urma negocierilor dintre principalele partide politice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și actori relevanți din societatea civilă. Acest proiect este blocat în acest moment la Comisia Juridică a Camerei Deputaților, iar asociația noastră solicită redactarea de urgență a unui raport din partea acestei comisii și un vot în plenul Camerei Deputaților, în acord cu decizia CEDO, care este obligatorie pentru România. 

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!



ENGAGE & EMPOWER – Campanii de advocacy pentru comunitățile LGBTI este un proiect derulat de Asociația MozaiQ LGBT în parteneriat cu Asociația Eu sunt! Tu? cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

mai 24, 2023
URGENT: Trimite mail deputaților din Comisia pentru Învățământ să respingă amendamentele anti-LGBT

Trimite mail deputaților din Comisia pentru Învățământ și cere-le să nu aprobe amendamentele care încalcă principiul nediscriminării la Legea învățământului preuniversitar!

Ce trebuie să faci:

  1. Copiază textul e-mailului de mai jos.
  2. Adaugă-ți numele și semnează e-mailul.
  3. Pune titlul e-mailului: “Nu aprobați amendamentele care încalcă principiul nediscriminării la Legea învățământului preuniversitar!”
  4. Copiază adresele de email ale deputaților din lista de mai jos și adaugă adresa comunicare@mozaiqlgbt.ro în CC. 
  5. Trimite emailul către întreaga listă.

Domnule/Doamnă Deputat,

Subsemnatul/a  …………….., vă rog să respingeți amendamente de mai jos la Legea învăţământului preuniversitar, care se dezbate în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților.

Vă rog să respingeți amendamentele propuse la:

  1. Art. 11 – (1), care ar elimina interzicerea discriminării pe criterii de orientare sexuală.

România a fost criticată în repetate rânduri de către forurile internaționale pentru eșecul de a îndeplini obligațiile ce îi revin privind combaterea discriminării și segregării în școli, deci este lipsită de temeinicie orice inițiativă care urmărește să reducă gradul de protecție împotriva discriminării. 

Subliniez dispozițiile din: 

  • art. 2, alin. (1) din OG 137/2000, care reliefează că ”prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea (…) drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”, 
  • art. 11, alin. (1) din Constituția României, care evidențiază că ”Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte” și 
  • art. 20, alin. (1) din Constituția României, anume că ”dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.”

În acest sens, subliniez:

  • Art. 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, alin. (1), ”orice persoană are dreptul la învățătură” și alin. (2), ”învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale”;
  • Prevederile Convenției UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățământului, ratificată de România în 1964,
  • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 10 privind libertatea de gândire, art. 11 privind libertatea de exprimare, art. 14 privind dreptul la educație, art. 16 privind dreptul la libertate și la siguranță și art. 21 privind nediscriminarea,
  • Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art. 2 privind dreptul la instruire, art. 5 privind dreptul la libertate și la siguranță, art. 9 privind libertatea de gândire și art. 14 privind interzicerea discriminării,
  • Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, art. 10 privind combaterea discriminării ”pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.”
  1. Art. 224, lit. e), care ar elimina sau modifica obligația personalului didactic de a promova diversitatea

În acest context, eliminarea diversității ar fi contrară:

  • Art. 16, alin. (1) din Constituția României, care garantează că ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
  • Art. 32, alin. (1) din Constituția României, privind dreptul la învățătură pentru toți cetățenii, cu posibile implicații și pentru art.32, alin. (6) din actul fundamental cu privire la autonomia universitară.
  • Art. 30, alin. (1) și (2) din Constituția României, care garantează că ”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile” și că ”Cenzura de orice fel este interzisă.”

Țin să vă reamintesc că un demers similar a fost declarat neconstituțional de CCR, prin decizia 907 din 16 decembrie 2020, când s-a încercat cenzurarea în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, inclusiv în unitățile care oferă educație extrașcolară, a activităților în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen.

Curtea Constituțională a susținut atunci că sunt încălcate tocmai prevederile art. 29 din Constituția României, folosit acum ca argument pentru eliminarea interzicerii discriminării pe criterii de orientare sexuală și a responsabilității personalului didactic de a promova diversitatea. 

 

În condițiile în care 25% din respondenții sondajului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE privind LGBT din 2019, din România, au spus că s-au confruntat adesea cu comentarii/ comportamente negative la școală din cauza faptului că sunt LGBTI, sper că principiile și valorile incluse în noile legi ale educației, respectiv principiul nediscriminării, egalității de șanse, incluziunii sociale și respectului vor fi reflectate în Legea învățământului preuniversitar.

Astfel, vă solicit respectuos să luați în considerare argumentația mai sus expusă și să respingeți amendamentele propuse la art. 11 – (1) si art. 224. lit. e) din Legea învățământului preuniversitar.

Cu stimă, 

……………..

 

Pune comunicare@mozaiqlgbt.ro în CC și trimite către:

natalia1476@gmail.com

contact@intotero.ro

onut.atanasiu@yahoo.co.uk

vcaus@uoradea.ro

aurel.nechita@ugal.ro

odon@rdsor.ro

rodica.barcari@cdep.ro

filip.havarneanu@cdep.ro

tepelus_laurentiu@yahoo.com

ady.alda82@gmail.com

catalina.ciofu@cdep.ro

ognean.cristici@cdep.ro

ioan.cupsa@cdep.ro

gkkepviseloiroda@gmail.com

karoly.gal1973@gmail.com

haratau_elena@yahoo.com

cristian.ivanuta@cdep.ro

ccrisivanuta2004@yahoo.com

zanfir.manea@gmail.com

andrei.miftode@cdep.ro

morar.diana@gmail.com

florin.piper@cdep.ro

mihai.politeanu@cdep.ro

cristian.popescu@cdep.ro

ana.predescu@cdep.ro

simina.tulbure@cdep.ro

boris.volosatii@cdep.ro

gabriel.zisopol@cdep.ro

aprilie 21, 2023
Scrisoare către Ministerul Educației: Respectați principiile nediscriminării în educație!

O coaliție formată din 42 de organizații ale societății civile, asociații studențești, asociații de elevi și federații naționale, la care s-au alăturat sute de cetățeni, profesori, studenți, elevi și părinți, vă înaintează scrisoarea de față pentru a atrage atenția cu privire la importanța diversității drept valoare fundamentală în procesul de educație, precum și a nevoii de a asigura un nivel înalt de protecție împotriva oricăror forme de discriminare, inclusiv pe baza orientării sexuale. Ne exprimăm, așadar, dezacordul puternic față de orice ingerință în actul educațional prin acțiuni de natură religioasă care să ducă la reducerea gradului de protecție împotriva discriminării pe baza orientării sexuale. Considerăm nedemocratică și în contradicție cu spiritul reformator al proiectului „România Educată” orice măsură care neagă valoarea diversității sau a protecției împotriva oricăror forme de discriminare. 

Semnează și tu petiția AICI.

În ceea ce privește diversitatea, considerăm că aceasta constituie o valoare fundamentală a oricărei societăți liberale și democratice. Într-o societate atât de diversă precum cea românească, populată de grupuri cu credințe, identități, valori și obiceiuri distincte, diversitatea este o resursă de învățare fundamentală. Într-o Europă definită de motto-ul „unitate în diversitate”, considerăm că este menirea școlii românești de a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante.

În ceea ce privește protecția împotriva discriminării, considerăm orice măsură de diluare sau eliminare a garanțiilor existente în actualul proiect de lege drept inadmisibile și contrare obligațiilor internaționale pe care România și le-a asumat. În acest context, eliminarea diversității ar fi contrară:

  • Art. 16, alin. (1) din Constituția României, care garantează că ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
  • Art. 32, alin. (1) din Constituția României, privind dreptul la învățătură pentru toți cetățenii, cu posibile implicații și pentru art.32, alin. (6) din actul fundamental cu privire la autonomia universitară. În acest ultim caz, reamintim atacurile continue asupra universităților în țări ca Ungaria și Polonia, care au plasat aceste țări în directă coliziune cu valorile europene.
  • Art. 30, alin. (1) și (2) din Constituția României, care garantează că ”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile” și că ”Cenzura de orice fel este interzisă.”
  • Art. 2, alin. (1) din OG 137/2000, care reliefează că ”prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea (…) drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”

În condițiile în care România a fost criticată în repetate rânduri de către forurile internaționale pentru eșecul de a îndeplini obligațiile ce îi revin privind combaterea discriminării și segregării în școli, este lipsită de temeinicie orice inițiativă care urmărește să reducă gradul de protecție împotriva discriminării. Subliniem dispozițiile art. 11, alin. (1) din Constituție, respectiv că ”Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte” și art. 20, alin. (1), anume că ”dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.”

În acest sens, reamintim:

  • Art. 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, alin. (1), ”orice persoană are dreptul la învățătură” și alin. (2), ”învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale”
  • Prevederile Convenției UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățământului, ratificată de România în 1964.
  • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 10 privind libertatea de gândire, art. 11 privind libertatea de exprimare, art. 14 privind dreptul la educație, art. 16 privind dreptul la libertate și la siguranță și art. 21 privind nediscriminarea.
  • Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art. 2 privind dreptul la instruire, art. 5 privind dreptul la libertate și la siguranță, art. 9 privind libertatea de gândire și art. 14 privind interzicerea discriminării.
  • Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, art. 10 privind combaterea discriminării ”pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.”

Considerăm că orice reformă a sistemului educațional românesc nu poate fi completă fără creșterea atenției pentru promovarea diversității ca resursă educațională și fără acțiuni concertate pentru combaterea discriminării grupurilor vulnerabile, în acord cu Constituția României, legislația existentă, precum și tratatele internaționale la care  România este parte. Mai mult, un sistem de educație incluziv și eficient are la bază libertatea de gândire și de exprimare, gândirea critică, respectul față de profesori, elevi și studenți și asigurarea de oportunități egale pentru toți, indiferent de categoria socială.

Prin urmare, solicităm:

  • Includerea principiilor egalității şi nediscriminării în noile legi ale educației;
  • Asigurarea unui cadru de dezbatere pentru legile educației, care să includă toți actorii relevanți;
  • Legile educației să se bazeze pe principii democratice, ale statului de drept, independente de ingerințe religioase;
  • Includerea în planul național de formare continuă în cariera didactică a unor cursuri cu privire la importanța combaterii discriminării și a promovării diversității, echității și incluziunii;
  • Asigurarea de servicii de sprijin pentru grupurile vulnerabile în școli și universități și în relația cu părinții și profesorii, pentru a preveni abandonul școlar și riscurile care conduc la acesta: hărțuire, denigrare, anxietate, suicid;

Problematica bullying-ului să fie abordată într-o manieră serioasă, respectiv să existe mecanisme de prevenire, de depistare și sancționare a faptelor de violență psihologică – bullying, în conformitate și cu Legea 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale 1/2011.

  • Având în vedere importanța diversității și incluziunii, considerăm necesar ca noua lege a învățământului preuniversitar să includă, în trunchiul comun, o disciplină despre diversitate, echitate și incluziune (DEI). Un astfel de curs ar trebui să fie disponibil tuturor elevilor din ciclul liceal. 

În final, semnatarii acestei adrese speră că principiile și valorile incluse în noile legi ale educației, respectiv principiul nediscriminării, egalității de șanse, incluziunii sociale și respectului vor fi reflectate în cadrul normativ. 

Semnatari

Asociația MozaiQ LGBT

Asociația CIVICA

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Federația Asociațiilor Studenților la Psihologie și Științele Educației „Cognosis”

Consiliul Municipal al Elevilor București

Federatia UNOPA

Consiliul Național al Elevilor

ActiveWatch

Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”

Asociatia E-Romnja 

Consiliul Județean al Elevilor Vrancea

Asociatia Eu Sunt! Tu?

Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)

Centrul de Resurse Juridice

Asociația Transcore

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA

Fundatia Proiectul pentru Educatie Civica si Dezvoltare Academica (ECDA)

Asociația ACCEPT

Asociatia Equivox

Carta Diversității din România

Asociația SEXUL vs BARZA

Asociația Iele-Sânziene 

Asociatia CUTRA 

Asociația Rise OUT

Asociatia Identity.Education

Grup de inițiativă [H] BRAȘOV

Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

Asociația EasyECO

Asociația PRIDE România

Asociația Front 

Asociația Sens Pozitiv

Club IMPACT – Imbatabilii Picior de Munte

Romanian Harm Reduction Network

Asociatia Plural

Asociatia Reset 

Asociatia NEOS

Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta

Asociația HUMANE IN:DEED

Asociația Incluziune pe Bune

Asociatia A.R.T. Fusion

Institutul Român pentru Pace – PATRIR

De asemenea, s-au alăturat demersului:

Ionela Băluță, profesoară universitară, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. 

Anca Dumitru, doctorandă, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Bogdan Zaharescu – Coordonator educație, ARAS

Balaban Bogdan – Arhitect

Liliana Daniela Chivulescu – profesor învățământ primar

Noemi Meilman, om de comunicare si mama

Munteanu Maria-Gabriela – studenta

Paul STIEGELBAUER, Convenția Organizațiilor Studențești din Politehnică (COSPol)

Răileanu Ana-Maria – studentă 

Oana Băluță, conf.univ.dr. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București  

Blejeru Stefan Alexandru – student

Cristina-Maria Sasu, asistent manager ARAS

Lupulescu Iulia-Mara – studenta 

Popescu Laura, profesor, Liceul Tehnologic Special Nr. 3, București

Silvia Asandi, Director general Fundația Romanian Angel Appeal

Florin Fesnic, cercetator III, Centrul pentru studierea democratiei, UBB Cluj

Ioana Popescu, casnică, părinte

Finți David Andrei – medic

Victor- Constantin Vlăduț, doctorand, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Șerban Ungureanu- Învățător, Școala Gimnazială Nr, 25, București

Prof. univ. Roxana Marinescu, ASE București

Conf.univ.dr. Luciana Alexandra Ghica, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Mihai Lixandru – Manager de proiect ARAS, coordonator al rețelei Checkpoint ARAS

Radu Popa –  expert securitate & intelligence

Software tester Silviu-Florin Doroftei, ACCENTURE Romania

Micu Ana-Mihaela, studentă

Delia Bianca Lazar – elev

Ciprian Mihali, conf.univ.dr., Universitatea Babeș – Bolyai  

Lusiana Ioana Ștefănescu – elev

Ruxandra Vișan, profesor universitar, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București

Cosmina Eugenia Marin – elev

Smaranda Witec, lect.univ.dr., Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din București

Emil Moise, Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta

Cabinet Individual de Psihologie – Musat Cristian Claudiu

Irina Mateescu – Asociația Moașelor Independente (AMI)

Cabinet individual de psihologie – Claudia Soare

Conf univ dr Anca Dohotariu, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Cristian Alexandrescu – Consultant Fonduri UE

Simona Necula, cadru didactic asociat, Facultatea de Științe politice, Universitatea din București

Larissa Luică, lector colaborator, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București

Elena-Andreea Negoi – Coordonator Centru de tineret, Fundația Romanian Angel Appeal

Visinel Balan – Vicepreședinte Autoritatea Nationala pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adoptie

Natalia Vladut – Consultant IT

Mirela Luculescu, pensionara

Georgescu Corina Maria student la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea Transilvania din Brașov, voluntar H/Transcore 

Catalin Vîrvoreanu, Owner companie imobiliara si masterand al Academiei de Studii Economice din Bucuresti

Cosmin Lazăr, masterand, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Sorina Daniela Dumitrache, Lect.univ.dr. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, 

Universitatea din Bucuresti

Andrei Silviu Dragnea – programator

Robert Ratiu, specialist in comunicare

Ana Chima – președinte AVE – Asociația Vâlceană a Elevilor

Alexandru Lentz – Antreprenor 

George Popescu – inginer

Adrian Daraban – Administrator firmă

Adrian Paraschiv- student

Bumbaru Sorin –  Artist Manager Roton Music 

Pădurarul Bogdan – Evaluator 

Mona Popescu – Administrator Firma

Ciprian Burlibasa – Analyst WBD

Ciprian-Laurențiu Pârvu- Student al Universității Transilvania din Brașov

Conf. Univ. Dr. Ruxandra Ivan, Universitatea din București

Bianca Andrada Crețan – Antreprenor

Adina Popescu – Antreprenor și Account Manager

Iacob Eduard – Antreprenor si Student

Iulia Lumânare – actriță

Barbie – stylist

Rafaiel Lachausse – inginer

Pantea Gratian –  Make up artist

Antonella Lerca Duda, femeie trans scriitoare

Codruța Popescu – Asistentă Stomatologie

Dorian Ciocan – Inginer Geofizician Baker Hughes

Gabriel Cordos – asistent medical ATI

Vlad Babenco, doctorand, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti

Micula Aurel – inginer automatist 

Lucian Dunareanu – manager organizare evenimente

Vlad Ciobanu – Antreprenor

Gripcă Gheorghe-Alexandru, Spiritual Life Coach & Numeroconsilier pentru Dezvoltare Personală

Bardașu Radu-Cristian – sub-inginer geodez

Klaus Tomass Engel – baiat trans, artist chitarist activist sculptor si practicant de vrajtiorie pagan

Costin Paul Marius – student

Rebeca-Miriana Basut – Studenta

Dobre Nicolae – Student, Medicină Generală, anul 6, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Tătaru Ionuț – expert achiziții, business management

Hodorog Marius -student

Udroiu Razvan-Mihai -student

Cosmin Gurau – PR Manager

Adina Drăgan- studentă, 

Bârlescu Adrian – Însoțitor de zbor

Ionela-Alina Biru, medic rezident medicina de familie

Marian-Alexandru Chiculiță – Actor

Ioana Gavril, Content Creator 

Ioana Apostol- Manager proiecte culturale

Lucian Hanu – coordonator Checkpoint ARAS Bucuresti 

Sergiu Luculescu, antreprenor

Ioana Petrovicescu, couch 

Teodora Slavu, graphic designer

Vlad Pavel, Marketing specialist

Marius Ghincea, cercetător

Ovidiu Sapigiuc – coordonator Checkpoint ARAS Iasi

Cosmin Alexandru Prisacaru, medic

Cetin Rasid – Inginer Programator

George Cristian Todea – 3D Character Artist 

Postolache Adrian – casier

Țiclete Răzvan-Ioan  – inginer electronist

Gosav Cristi – student

Nicoleta Dascălu – manager proiect

Cristina Săracu, consultant 

Mihaela Marcu, avocat 

Dragoș C. MATEESCU, ICUB și IDR

Mădălina Olteanu – Profesoară 

Alexandra-Ștefania Pavel – elev
Gribis Emi – tehnician electronist

Bajan Bogdan Andrei – inginer 

Slamnoiu Cristian-Gabriel – inginer

Mădălina Mitrea- elevă

Alexandru Fintina – director magazin

Pascu Teo – elev

Condurache Stef – elev

Iustina Mihaela  Duță – manager proiect

Costea Darius  – Manager RelatC

Ramona Nicoleta Cîrcu – Masterandă SNSPA

Liliana Popescu, profesor universitar

Mihai Florentin – inginer

Iova Andreea Cristina, masterand

Mangalea Violeta, masteranda

Aida Bulareanu, salariata

Diyaa Khaula, salariat

Uloi Andreea Isabela, elevă

Badita Rares, inginer

Fabian Vlad – elev

Xhenis Shehu – doctorandă, Facultatea de Științe Politice, SNSPA

Radu Sorin – Creator de continut

Dana Oancea, cofondator Carta Diversității din România

Teodora Drăguș – Programator

Zbirciog Alex, activist si creator de continut

Trifu Cristian, Designer Web

Sorea Ștefania, designer web

Marian-Viorel Onica – Cash Management Consultant

Mihaela Pop, ACCENTURE Romania (Transaction Process Analyst)

Georgiana-Ioana Țucan, Promoteart International (Grafician)

Alina Șerban, Oracle (Tools and Automation Business Analyst)

Roxana Maria Bratu, Habarnam SRL (funcționar economic)

Ionuț Vlad Nicolae, Alegeri infinite SRL (Administrator)

Andrada Oana Bănulescu, RBT Trans SRL (Dispecer transport)

Ana Bratu, pensionară

Ion Marius Bratu, PFA

Zuca Luculescu, pensionar

Iliescu Mihaela, Arctic SRL (Gestionar)

Eugenia Țucan, pensionară

Bontas Elena-Izabela – absolvent Drept

Iosif George Țucan, șomer

Ionuț Robert Bănulescu, RBT Trans SRL, (Administrator) 

Ardeljan Benjamin – Student

Pleșa Cătălina -Student la Drept 

Simina Bădică, istoric, curator, Casa Istoriei Europene, Bruxelles

Alexandru Bratu – Vicepreședinte Consiliul Tinerilor Instituționalizați 

Pașcanu Fernando – Președinte  Consiliul Tinerilor Instituționalizați Filiala Cluj 

Uwe Leonhardt, Antreprenor

Anastasia-Elena (An) Aposteanu – elev CNIH

Andrei Ionut Onea

Zack Denis Andrew Cîmpeanu- Elev ,,Școala postliceala Henri Coanda”

Sephera – elevă 

Olander Mihael – Casier

Hirtan Iustin-Ciprian – student UMF IH

Elena Andrei, artist vizual, membru ARTHUB Bucharest/Grădina ArtHub

Bontas Elena-Izabela 

Bogdan Zainea – analist financiar

Diana Margarit, conferențiar doctor

Sebastian Florea, psiholog clinician

Adrian Buzatu

Ingrid Schultz, Video Marketing Executive

Lungu Delia Gabriela, student Facultatea de Medicina Veterinară USAMV București

Alina Bocai, Director Programe, ARAS

Drăgan Maia Andreea, elevă

Dosoftei Andra Maria- studenta Asistență socială 

Catincuț Mihai Cristian – student

Victor Vozian, ARAS-Coalition PLUS

Ionescu Iris Cezara, eleva

Sinescu Rareș, elev Colegiul Național “A. T. Laurian”

Baciu Leria, studentă UAD Cluj Napoca

Roxana Purcarea – Psiholog clinician 

martie 16, 2023