Category Archives

Posts in Politic category.

România repetentă din nou la drepturile omului!

Asociația MozaiQ semnalează că România a depășit termenul limită privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Buhuceanu și alții v. România, prin care statul român este obligat să recunoască legal cuplurile formate din persoane de același sex.

Guvernul Ciolacu a încercat să amâne implementarea hotărârii CEDO, contestând hotărârea din data de 24 mai 2023, cerând o examinare de la Marea Cameră a CEDO, iar această cerere a fost respinsă, hotărârea în cazul Buhuceanu și alții v. România devenind definitivă în data de 25 septembrie 2023. Din acel moment, România a avut la dispoziție 6 luni să propună un plan de acțiune privind implementarea hotărârii. Aceste 6 luni se împlinesc astăzi, iar România se prezintă cu mâna goală.

Pe 22 noiembrie 2023 Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, subliniază în scrisoarea trimisă Parlamentului că „statul român are obligația ca, cel târziu până la data de 25.03.2024, să prezinte CM (Comitetului Miniștrilor, n.red.) informații privind măsurile adoptate sau avute în vedere pentru a răspunde încălcărilor Convenției constatate de Curte”.

Întrebat dacă România va încălca hotărârea CEDO, Premierul Marcel Ciolacu a răspuns că „Nu este nici prima, nici ultima, dar eu consider că societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”.

”Ministra de externe a României va trebui să meargă la Consiliul Europei, la Comitetul de Miniștri, și va fi întrebată cum a rezolvat România această problemă, iar statul român se va face de râs din nou, a câta oară, în fața țărilor europene. România trebuie să legalizeze de urgență parteneriatele civile pentru toate cuplurile (gay și heterosexuale) pentru a se alinia la standardele europene în materie de asigurarea cadrului legal pentru cuplurile formate din persoane de același sex, mai ales în contextul hotărârii CEDO în cazul Buhuceanu și alții. Există deja în Parlament, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, un proiect legislativ care este rezultatul negocierilor dintre societatea civilă și partidele politice, inițiativă semnată de zeci de parlamentari. Dacă există voință politică, problema se poate rezolva în câteva zile. Mai mult, statisticile arată că sprijinul pentru parteneriate civile este în creștere, așadar și societatea este pregătită pentru acest pas. Vorbim despre sute de mii de oameni lăsați descoperiți de statul român.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

România rămâne încă o dată repetentă la drepturile omului, și nu prezintă un plan de acțiune privind recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex. Statul român nu prezintă încă nicio evoluție în acest sens, deși hotărârea CEDO nu este prima hotărâre în ce privește cuplurile gay din România. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton condamnă România în 2018 cu privire la nerecunoașterea cuplurilor gay căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, două hotărâri ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România

Asociația MozaiQ lansează INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România.

De la dezincriminarea homosexualității și scoaterea Articolului 200 din Codul Penal, statul român s-a aplecat prea puțin asupra problemelor comunității LGBT+ din România. Explicațiile sunt multiple și țin de un set complex de factori, printre care istoria dramatică a Articolului 200, atitudini sociale negative, propagarea discursului instigator la ură de către politicieni, implicarea cultelor, precum și populismul propagat de partidele politice. Comunitatea LGBT+ este una dintre cele mai discriminate, vulnerabile și marginalizate grupuri din România , astfel că acest Index este absolut necesar, iar îndeplinirea revendicărilor trebuie asumată de toți decidenții politici.

De multe ori tematicile cele mai vizibile, cum ar fi nevoia de a legaliza parteneriatul civil, ocupă întreaga agendă politică privind tematica LGBT+. Cu toate acestea, realitățile comunității LGBT+ sunt mult mai largi decât un singur punct pe agendă. Nevoile sunt complexe și prin urmare intervenția statului trebuie să fie pe mai multe paliere.

De ce ar trebui să ne pese, totuși, de persoanele LGBT+ și incluziunea acestora?

Pentru că egalitatea în drepturi este garantată de Constituția României, iar statul are o obligație pozitivă de a rezolva toate problemele sociale cu care se confruntă.
Vorbim despre cetățeni plătitori de taxe care au dreptul de a fi tratați cu respect de stat.
O societate democratică funcțională este o societate în care minoritățile, inclusiv persoanele LGBT+ sunt respectate și le sunt garantate drepturi egale.
Persoanele LGBT+ contribuie la bunăstarea societății în ansamblul ei.
O societate incluzivă este o societate care generează venituri și bunăstare economică.
România este parte a unei comunități europene și și-a asumat o serie de valori și principii fundamentale, printre care și protecția cetățenilor LGBT+.
În ultimii ani, statul român s-a văzut confruntat cu o serie de decizii judecătorești, atât la nivel european, cât și la nivel național, decizii care reiterează necesitatea ca statul să rezolve din problemele comunității LGBT+.

”Venim în fața clasei politice și a societății, în acest super-an electoral, cu 52 de revendicări ale comunității LGBT+ pe teme diverse, de la recunoașterea legală a cuplurilor gay, la recunoașterea persoanelor transgender în fața legii, la domeniile educației sau sănătății. Drepturile LGBT+ reprezintă hârtia de turnesol a democrației românești, nu putem avea democrație fără drepturi LGBT+. Noi lansăm un apel public către partidele politice să includă în programele lor electorale parte din revendicările noastre, dacă nu chiar pe toate. Ne pregătim de alegeri, știm că va fi complicat, știm că discursul conservator este în creștere și domină scena politică, dar asta nu ne oprește să ne facem treaba și să ne servim comunitatea, spunând răspicat: și problemele noastre contează, suntem cetățeni care merităm să fim tratați cu respect de către stat, avem nevoie de reprezentare și de soluții la problemele noastre. Nu, nu plecăm nicăieri, nu dispărem în eter, suntem milioane de oameni care așteptăm o schimbare de la clasa politică în domeniul drepturilor LGBT” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

Prezentul Index vine în întâmpinarea decidenților politici prin oferirea unui roadmap, a unei agende politice care să facă lumină cu privire la revendicările politice ale comunității LGBT+ din România. Indexul aduce 52 de revendicări pe mai multe capitole, de la viața de familie, la sănătate și educație. Acestea sunt rezultatul unor consultări extinse cu comunitatea LGBT+ din numeroase orașe din România și, prin urmare, reprezintă vocile comunității LGBT+. Indexul nu este făurit în vreun birou întunecat, ci este răspunsul comunității LGBT+ la realitățile din teren.

Iată câteva dintre revendicările comunității LBGT+ din România:

2.Legalizarea parteneriatelor civile prin adoptarea Pl-x nr. 152/2019

5.Stabilirea, prin lege, a unui proces de schimbare a actelor de stare civilă pentru persoanele transgender, proces care să fie unitar, clar și predictibil, în acord cu cele mai înalte standarde la nivel internațional, respectiv dreptul la autodeterminare. Acest proces ar trebui să fie făcut pe cale administrativă, și nu printr-o hotărâre judecătorească.

10.Formarea continuă a angajaților direcțiilor de asistență socială și angajaților din sistemul public de stat.

16.Înăsprirea sancțiunilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atunci când constată fapte de discriminare privind comunitatea LGBT+.

23.Asigurarea continuă a tratamentului pentru persoanele care trăiesc cu HIV pe perioade mai lungi de timp (3 luni în loc de lunar).

25.Eliminarea interdicției de a dona sânge pentru persoanele LGBT+ pe baza orientării sexuale și/sau identității de gen.

30.Scuze publice din partea statului român victimelor Articolului 200, reabilitarea acestora, ștergerea cazierelor acestora și inițierea unor discuții privind compensații pentru condamnări nedrepte.

34.Stabilirea unui grup de lucru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru unificarea jurisprudenței cazurilor cu tematică LGBT+.

38.Înființarea unui institut de cercetare pe tema orientării sexuale și identității de gen, aflat în subordinea Parlamentului.

42.Formarea continuă a polițiștilor, jandarmilor, angajaților din apărare și servicii secrete pe tematici relevante privind orientarea sexuală și identitatea de gen prin organizarea de cursuri specifice.

Sperăm ca în contextul alegerilor care urmează în anul 2024, dar și în anii următori, partidele politice să-și asume parte dintre punctele acestui Index, dovedind astfel că sunt atașate valorilor europene și cu o dorință de a se adresa tuturor cetățenilor, inclusiv celor LGBT+.

—

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

ENGAGE & EMPOWER – Campanii de advocacy pentru comunitățile LGBTI este un proiect derulat de Asociația MozaiQ LGBT în parteneriat cu Asociația Eu sunt! Tu? cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România a beneficiat de sprijin din partea Centrului de Resurse Juridice..

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Ministerul Familiei discriminează persoanele LGBTI

Asociația MozaiQ, organizație comunitară care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender și intersex) atrage atenția Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse că programul național de creditare cu garanția statului și dobândă subvenționată „FamilyStart” discriminează cuplurile formate din persoane de același sex.

Programul ”FamilyStart”, adoptat prin OUG 95/2022, ajută familiile tinere cu subvenții pentru cheltuieli aferente taxelor de studii, achiziția de calculatoare, plata chiriei, parte din costul de construcție a unei locuințe, costul serviciilor dentare și al intervențiilor chirurgicale, investigații și tratamente medicale și achiziția aparatelor electrocasnice.

Prin familie, conform legislației aferentă Programului, se înțelege:

familia formată din soț, soție cu/fără copii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținerea acestora, care locuiesc împreună;
familia monoparentală formată din persoana singură și copiii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținere și care locuiesc împreună cu aceasta;
bărbatul și femeia necăsătoriți care conviețuiesc și gospodăresc împreună

Familiile formate din cupluri de același sex care conviețuiesc împreună nu sunt considerate familii de către statul român și sunt discriminate la nivel sistemic. Familiile LGBTI sunt familii la fel de valide și de valoroase pentru societate și contribuie la bunăstarea României, familii care IUBESC LA FEL. MozaiQ a lansat pe 1 noiembrie campania #IubimLaFel exact din acest motiv: toate cuplurile merită aceleași drepturi. www.iubimlafel.ro

”Familiile LGBTI au interdicție la beneficii din partea statului român. Acesta este un exemplu cât se poate de clar pentru discriminarea cu care ne confruntăm în România și arată în mod explicit de ce este nevoie de recunoaștere legală urgentă din partea statului pentru cuplurile gay. Muncim și plătim impozite la stat în fiecare lună, impozite din care sunt subvenționate numai cheltuielile altor familii, însă alor noastre nu. Discriminarea sistemică este definiția unei societăți antidemocratice.” a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ.

”Cerem premierului Marcel Ciolacu și ministrei familiei Natalia Intotero să repare această nedreptate, această discriminare la care sunt supuse cuplurile gay. Conform Constituției României statul trebuie să asigure egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii, lucru care nu se întâmplă acum. Și noi avem nevoie de protecție și familiile noastre nu pot fi ignorate în acest mod brutal, cum se întâmplă acum!” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Cerem adoptarea de urgență a unei legislații care să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex, prin adoptarea proiectului de lege Pl-x 152/2019, care zace blocat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților de 4 ani. De asemenea, cerem Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse să revină cu un program incluziv pentru toate familiile.

Legalizarea parteneriatelor civile ACUM!

Asociația MozaiQ, solicită partidelor parlamentare, inclusiv PSD și PNL, legalizarea de urgență a parteneriatelor civile!

În contextul declarațiilor primarului USR din Câmpulung, Elena Lasconi, privind definiția restrânsă a termenului “familie”, considerăm că este extrem de important ca la nivelul clasei politice să fie redeschisă discuția privind legalizarea parteneriatelor civile. România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor gay, iar România nu mai are nicio cale de atac, decizia este definitivă si România riscă o monitorizare din partea Consiliului Europei cu consecințe la nivel internațional.

Persoanele LGBT+ din România trebuie să fie respectate și recunoscute de către statul român, chiar și acum în al 13-lea ceas. Parteneriatul civil ar reglementa chestiuni ce țin de moștenire, regimul bunurilor comune, pensie de urmaș, vizita partenerului în spital. Propunerea legislativă Pl-x 152/2019 zace în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, are deja trei avize pozitive de la comisiile din Cameră și solicităm adoptarea acesteia de urgență.

Nu în ultimul rând, sprijinul românilor este în creștere față de parteneriatul civil. Astfel, conform unui studiu recent al MozaiQ reprezentativ la nivel național, jumătate dintre tinerii din România sunt de acord cu legalizarea parteneriatelor civile, cifra crescând la 59% susținere în cazul locuitorilor Bucureștiului.

“Ne-am obișnuit să fim atacați constant de politicieni, dar e momentul ca lucrurile să se schimbe. E momentul ca politicienii să își asume legalizarea parteneriatelor civile și în acest sens am și lansat campania www.iubimlafel.ro, prin care explicăm cetățenilor ce înseamnă parteneriatul civil. Nu cere nimeni căsătorie în biserică, dar trebuie să fim recunoscuți. Ce se întâmplă cu noi și familiile noastre în caz de deces, de boală? Suntem complet descoperiți, iar un astfel de tratament al minorităților este inacceptabil într-o țară democratică. Așteptăm un răspuns hotărât de la Marcel Ciolacu, ca premier al României” a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ.

“Am văzut că a ieșit și domnul fost premier Nicolae Ciucă să își declare susținerea nemărginită pentru familia tradițională, ca și cum ar fi vreo noutate. Familia tradițională nu ar avea nimic de suferit dacă s-ar legaliza parteneriatele civile. Partidul Național Liberal este o rușine pentru liberalismul la nivel european. Un partid cu adevărat liberal ar trebui să susțină drepturile minorităților și drepturile omului. Cerem din partea liberalilor o atitudine în acord cu angajamentele europene ale României, la fel cum cerem și PSD și lui Marcel Ciolacu să fie fideli doctrinei social democrate.” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Noua decizie CEDO obligă România să recunoască familiile gay

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), salută decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Buhuceanu și alții v. România, prin care statul român este obligat să recunoască legal cuplurile formate din persoane de același sex.

Aceasta nu este prima decizie ce privește cuplurile gay din România. Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton condamnă România în 2018 cu privire la nerecunoașterea cuplurilor gay căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, două decizii ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

Cuplurile gay sunt o realitate în România, iar o astfel de decizie urgentează nevoia de a lua măsuri în privința recunoașterii tuturor familiilor.

”Decizia CEDO reprezintă un moment pe care noi cu toții l-am așteptat cu multă încredere și speranță. Dincolo de impactul juridic, reprezintă o declarație de principii: statul român nu mai poate împărți cetățenii în categorii distincte, unii cu drepturi depline și alții cu drepturi limitate!” a declarat Cristina Săracu, președinta Asociației MozaiQ.

În prezent, România se află la coada Europei în materie de drepturi LGBT, fiind una dintre ultimele țări din UE care nu recunoaște sub nicio formă cuplurile gay.

Deși proiectele de legalizare a parteneriatelor civile zac în Parlament de ani întregi, prioritatea unor membri din clasa politică actuală a devenit crearea unei prăpăstii și mai abrupte între România și UE, în ceea ce privește drepturile omului.

”Clasa politică din România are obligația de a trece de urgență legea privind legalizarea parteneriatului civil. Solicităm coaliției de guvernare să comunice public cu privire la planurile de a debloca această situație rușinoasă pentru România. De asemenea, cerem președintelui PSD Marcel Ciolacu, președintelui PNL Nicolae Ciucă și președintelui UDMR Kelemen Hunor, să se așeze la masă cu noi, cei din societatea civilă, pentru a găsi soluții care să îndepărteze această pată neagră de pe obrazul României.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

În acest moment există mai multe proiecte legislative aflate în Parlament, cu privire la legalizarea parteneriatelor civile. Asociația MozaiQ susține proiectul legislativ depus de mai bine de 40 de parlamentari din legislatura trecută, rezultat în urma negocierilor dintre principalele partide politice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și actori relevanți din societatea civilă. Acest proiect este blocat în acest moment la Comisia Juridică a Camerei Deputaților, iar asociația noastră solicită redactarea de urgență a unui raport din partea acestei comisii și un vot în plenul Camerei Deputaților, în acord cu decizia CEDO, care este obligatorie pentru România.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

Despre Programul Active Citizens Fund România

URGENT: Trimite mail deputaților din Comisia pentru Învățământ să respingă amendamentele anti-LGBT

Trimite mail deputaților din Comisia pentru Învățământ și cere-le să nu aprobe amendamentele care încalcă principiul nediscriminării la Legea învățământului preuniversitar!

Ce trebuie să faci:

Copiază textul e-mailului de mai jos.
Adaugă-ți numele și semnează e-mailul.
Pune titlul e-mailului: “Nu aprobați amendamentele care încalcă principiul nediscriminării la Legea învățământului preuniversitar!”
Copiază adresele de email ale deputaților din lista de mai jos și adaugă adresa comunicare@mozaiqlgbt.ro în CC.
Trimite emailul către întreaga listă.

Domnule/Doamnă Deputat,

Subsemnatul/a …………….., vă rog să respingeți amendamente de mai jos la Legea învăţământului preuniversitar, care se dezbate în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților.

Vă rog să respingeți amendamentele propuse la:

Art. 11 – (1), care ar elimina interzicerea discriminării pe criterii de orientare sexuală.

România a fost criticată în repetate rânduri de către forurile internaționale pentru eșecul de a îndeplini obligațiile ce îi revin privind combaterea discriminării și segregării în școli, deci este lipsită de temeinicie orice inițiativă care urmărește să reducă gradul de protecție împotriva discriminării.

Subliniez dispozițiile din:

art. 2, alin. (1) din OG 137/2000, care reliefează că ”prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea (…) drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”,
art. 11, alin. (1) din Constituția României, care evidențiază că ”Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte” și
art. 20, alin. (1) din Constituția României, anume că ”dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.”

În acest sens, subliniez:

Art. 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, alin. (1), ”orice persoană are dreptul la învățătură” și alin. (2), ”învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale”;
Prevederile Convenției UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățământului, ratificată de România în 1964,
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 10 privind libertatea de gândire, art. 11 privind libertatea de exprimare, art. 14 privind dreptul la educație, art. 16 privind dreptul la libertate și la siguranță și art. 21 privind nediscriminarea,
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art. 2 privind dreptul la instruire, art. 5 privind dreptul la libertate și la siguranță, art. 9 privind libertatea de gândire și art. 14 privind interzicerea discriminării,
Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, art. 10 privind combaterea discriminării ”pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.”

Art. 224, lit. e), care ar elimina sau modifica obligația personalului didactic de a promova diversitatea

În acest context, eliminarea diversității ar fi contrară:

Art. 16, alin. (1) din Constituția României, care garantează că ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
Art. 32, alin. (1) din Constituția României, privind dreptul la învățătură pentru toți cetățenii, cu posibile implicații și pentru art.32, alin. (6) din actul fundamental cu privire la autonomia universitară.
Art. 30, alin. (1) și (2) din Constituția României, care garantează că ”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile” și că ”Cenzura de orice fel este interzisă.”

Țin să vă reamintesc că un demers similar a fost declarat neconstituțional de CCR, prin decizia 907 din 16 decembrie 2020, când s-a încercat cenzurarea în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, inclusiv în unitățile care oferă educație extrașcolară, a activităților în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen.

Curtea Constituțională a susținut atunci că sunt încălcate tocmai prevederile art. 29 din Constituția României, folosit acum ca argument pentru eliminarea interzicerii discriminării pe criterii de orientare sexuală și a responsabilității personalului didactic de a promova diversitatea.

În condițiile în care 25% din respondenții sondajului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE privind LGBT din 2019, din România, au spus că s-au confruntat adesea cu comentarii/ comportamente negative la școală din cauza faptului că sunt LGBTI, sper că principiile și valorile incluse în noile legi ale educației, respectiv principiul nediscriminării, egalității de șanse, incluziunii sociale și respectului vor fi reflectate în Legea învățământului preuniversitar.

Astfel, vă solicit respectuos să luați în considerare argumentația mai sus expusă și să respingeți amendamentele propuse la art. 11 – (1) si art. 224. lit. e) din Legea învățământului preuniversitar.

Cu stimă,

……………..

Pune comunicare@mozaiqlgbt.ro în CC și trimite către:

natalia1476@gmail.com

contact@intotero.ro

onut.atanasiu@yahoo.co.uk

vcaus@uoradea.ro

aurel.nechita@ugal.ro

odon@rdsor.ro

rodica.barcari@cdep.ro

filip.havarneanu@cdep.ro

tepelus_laurentiu@yahoo.com

ady.alda82@gmail.com

catalina.ciofu@cdep.ro

ognean.cristici@cdep.ro

ioan.cupsa@cdep.ro

gkkepviseloiroda@gmail.com

karoly.gal1973@gmail.com

haratau_elena@yahoo.com

cristian.ivanuta@cdep.ro

ccrisivanuta2004@yahoo.com

zanfir.manea@gmail.com

andrei.miftode@cdep.ro

morar.diana@gmail.com

florin.piper@cdep.ro

mihai.politeanu@cdep.ro

cristian.popescu@cdep.ro

ana.predescu@cdep.ro

simina.tulbure@cdep.ro

boris.volosatii@cdep.ro

gabriel.zisopol@cdep.ro

Scrisoare către Ministerul Educației: Respectați principiile nediscriminării în educație!

O coaliție formată din 42 de organizații ale societății civile, asociații studențești, asociații de elevi și federații naționale, la care s-au alăturat sute de cetățeni, profesori, studenți, elevi și părinți, vă înaintează scrisoarea de față pentru a atrage atenția cu privire la importanța diversității drept valoare fundamentală în procesul de educație, precum și a nevoii de a asigura un nivel înalt de protecție împotriva oricăror forme de discriminare, inclusiv pe baza orientării sexuale. Ne exprimăm, așadar, dezacordul puternic față de orice ingerință în actul educațional prin acțiuni de natură religioasă care să ducă la reducerea gradului de protecție împotriva discriminării pe baza orientării sexuale. Considerăm nedemocratică și în contradicție cu spiritul reformator al proiectului „România Educată” orice măsură care neagă valoarea diversității sau a protecției împotriva oricăror forme de discriminare.

Semnează și tu petiția AICI.

În ceea ce privește diversitatea, considerăm că aceasta constituie o valoare fundamentală a oricărei societăți liberale și democratice. Într-o societate atât de diversă precum cea românească, populată de grupuri cu credințe, identități, valori și obiceiuri distincte, diversitatea este o resursă de învățare fundamentală. Într-o Europă definită de motto-ul „unitate în diversitate”, considerăm că este menirea școlii românești de a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante.

În ceea ce privește protecția împotriva discriminării, considerăm orice măsură de diluare sau eliminare a garanțiilor existente în actualul proiect de lege drept inadmisibile și contrare obligațiilor internaționale pe care România și le-a asumat. În acest context, eliminarea diversității ar fi contrară:

Art. 16, alin. (1) din Constituția României, care garantează că ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
Art. 32, alin. (1) din Constituția României, privind dreptul la învățătură pentru toți cetățenii, cu posibile implicații și pentru art.32, alin. (6) din actul fundamental cu privire la autonomia universitară. În acest ultim caz, reamintim atacurile continue asupra universităților în țări ca Ungaria și Polonia, care au plasat aceste țări în directă coliziune cu valorile europene.
Art. 30, alin. (1) și (2) din Constituția României, care garantează că ”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile” și că ”Cenzura de orice fel este interzisă.”
Art. 2, alin. (1) din OG 137/2000, care reliefează că ”prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea (…) drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”

În condițiile în care România a fost criticată în repetate rânduri de către forurile internaționale pentru eșecul de a îndeplini obligațiile ce îi revin privind combaterea discriminării și segregării în școli, este lipsită de temeinicie orice inițiativă care urmărește să reducă gradul de protecție împotriva discriminării. Subliniem dispozițiile art. 11, alin. (1) din Constituție, respectiv că ”Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte” și art. 20, alin. (1), anume că ”dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.”

În acest sens, reamintim:

Art. 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, alin. (1), ”orice persoană are dreptul la învățătură” și alin. (2), ”învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale”
Prevederile Convenției UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățământului, ratificată de România în 1964.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 10 privind libertatea de gândire, art. 11 privind libertatea de exprimare, art. 14 privind dreptul la educație, art. 16 privind dreptul la libertate și la siguranță și art. 21 privind nediscriminarea.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art. 2 privind dreptul la instruire, art. 5 privind dreptul la libertate și la siguranță, art. 9 privind libertatea de gândire și art. 14 privind interzicerea discriminării.
Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, art. 10 privind combaterea discriminării ”pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.”

Considerăm că orice reformă a sistemului educațional românesc nu poate fi completă fără creșterea atenției pentru promovarea diversității ca resursă educațională și fără acțiuni concertate pentru combaterea discriminării grupurilor vulnerabile, în acord cu Constituția României, legislația existentă, precum și tratatele internaționale la care România este parte. Mai mult, un sistem de educație incluziv și eficient are la bază libertatea de gândire și de exprimare, gândirea critică, respectul față de profesori, elevi și studenți și asigurarea de oportunități egale pentru toți, indiferent de categoria socială.

Prin urmare, solicităm:

Includerea principiilor egalității şi nediscriminării în noile legi ale educației;
Asigurarea unui cadru de dezbatere pentru legile educației, care să includă toți actorii relevanți;
Legile educației să se bazeze pe principii democratice, ale statului de drept, independente de ingerințe religioase;
Includerea în planul național de formare continuă în cariera didactică a unor cursuri cu privire la importanța combaterii discriminării și a promovării diversității, echității și incluziunii;
Asigurarea de servicii de sprijin pentru grupurile vulnerabile în școli și universități și în relația cu părinții și profesorii, pentru a preveni abandonul școlar și riscurile care conduc la acesta: hărțuire, denigrare, anxietate, suicid;

Problematica bullying-ului să fie abordată într-o manieră serioasă, respectiv să existe mecanisme de prevenire, de depistare și sancționare a faptelor de violență psihologică – bullying, în conformitate și cu Legea 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale 1/2011.

Având în vedere importanța diversității și incluziunii, considerăm necesar ca noua lege a învățământului preuniversitar să includă, în trunchiul comun, o disciplină despre diversitate, echitate și incluziune (DEI). Un astfel de curs ar trebui să fie disponibil tuturor elevilor din ciclul liceal.

În final, semnatarii acestei adrese speră că principiile și valorile incluse în noile legi ale educației, respectiv principiul nediscriminării, egalității de șanse, incluziunii sociale și respectului vor fi reflectate în cadrul normativ.

Semnatari

Asociația MozaiQ LGBT

Asociația CIVICA

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Federația Asociațiilor Studenților la Psihologie și Științele Educației „Cognosis”

Consiliul Municipal al Elevilor București

Federatia UNOPA

Consiliul Național al Elevilor

ActiveWatch

Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”

Asociatia E-Romnja

Consiliul Județean al Elevilor Vrancea

Asociatia Eu Sunt! Tu?

Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)

Centrul de Resurse Juridice

Asociația Transcore

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA

Fundatia Proiectul pentru Educatie Civica si Dezvoltare Academica (ECDA)

Asociația ACCEPT

Asociatia Equivox

Carta Diversității din România

Asociația SEXUL vs BARZA

Asociația Iele-Sânziene

Asociatia CUTRA

Asociația Rise OUT

Asociatia Identity.Education

Grup de inițiativă [H] BRAȘOV

Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

Asociația EasyECO

Asociația PRIDE România

Asociația Front

Asociația Sens Pozitiv

Club IMPACT – Imbatabilii Picior de Munte

Romanian Harm Reduction Network

Asociatia Plural

Asociatia Reset

Asociatia NEOS

Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta

Asociația HUMANE IN:DEED

Asociația Incluziune pe Bune

Asociatia A.R.T. Fusion

Institutul Român pentru Pace – PATRIR

De asemenea, s-au alăturat demersului:

Ionela Băluță, profesoară universitară, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Anca Dumitru, doctorandă, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Bogdan Zaharescu – Coordonator educație, ARAS

Balaban Bogdan – Arhitect

Liliana Daniela Chivulescu – profesor învățământ primar

Noemi Meilman, om de comunicare si mama

Munteanu Maria-Gabriela – studenta

Paul STIEGELBAUER, Convenția Organizațiilor Studențești din Politehnică (COSPol)

Răileanu Ana-Maria – studentă

Oana Băluță, conf.univ.dr. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

Blejeru Stefan Alexandru – student

Cristina-Maria Sasu, asistent manager ARAS

Lupulescu Iulia-Mara – studenta

Popescu Laura, profesor, Liceul Tehnologic Special Nr. 3, București

Silvia Asandi, Director general Fundația Romanian Angel Appeal

Florin Fesnic, cercetator III, Centrul pentru studierea democratiei, UBB Cluj

Ioana Popescu, casnică, părinte

Finți David Andrei – medic

Victor- Constantin Vlăduț, doctorand, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Șerban Ungureanu- Învățător, Școala Gimnazială Nr, 25, București

Prof. univ. Roxana Marinescu, ASE București

Conf.univ.dr. Luciana Alexandra Ghica, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Mihai Lixandru – Manager de proiect ARAS, coordonator al rețelei Checkpoint ARAS

Radu Popa – expert securitate & intelligence

Software tester Silviu-Florin Doroftei, ACCENTURE Romania

Micu Ana-Mihaela, studentă

Delia Bianca Lazar – elev

Ciprian Mihali, conf.univ.dr., Universitatea Babeș – Bolyai

Lusiana Ioana Ștefănescu – elev

Ruxandra Vișan, profesor universitar, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București

Cosmina Eugenia Marin – elev

Smaranda Witec, lect.univ.dr., Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din București

Emil Moise, Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta

Cabinet Individual de Psihologie – Musat Cristian Claudiu

Irina Mateescu – Asociația Moașelor Independente (AMI)

Cabinet individual de psihologie – Claudia Soare

Conf univ dr Anca Dohotariu, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Cristian Alexandrescu – Consultant Fonduri UE

Simona Necula, cadru didactic asociat, Facultatea de Științe politice, Universitatea din București

Larissa Luică, lector colaborator, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București

Elena-Andreea Negoi – Coordonator Centru de tineret, Fundația Romanian Angel Appeal

Visinel Balan – Vicepreședinte Autoritatea Nationala pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adoptie

Natalia Vladut – Consultant IT

Mirela Luculescu, pensionara

Georgescu Corina Maria student la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Universitatea Transilvania din Brașov, voluntar H/Transcore

Catalin Vîrvoreanu, Owner companie imobiliara si masterand al Academiei de Studii Economice din Bucuresti

Cosmin Lazăr, masterand, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Sorina Daniela Dumitrache, Lect.univ.dr. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala,

Universitatea din Bucuresti

Andrei Silviu Dragnea – programator

Robert Ratiu, specialist in comunicare

Ana Chima – președinte AVE – Asociația Vâlceană a Elevilor

Alexandru Lentz – Antreprenor

George Popescu – inginer

Adrian Daraban – Administrator firmă

Adrian Paraschiv- student

Bumbaru Sorin – Artist Manager Roton Music

Pădurarul Bogdan – Evaluator

Mona Popescu – Administrator Firma

Ciprian Burlibasa – Analyst WBD

Ciprian-Laurențiu Pârvu- Student al Universității Transilvania din Brașov

Conf. Univ. Dr. Ruxandra Ivan, Universitatea din București

Bianca Andrada Crețan – Antreprenor

Adina Popescu – Antreprenor și Account Manager

Iacob Eduard – Antreprenor si Student

Iulia Lumânare – actriță

Barbie – stylist

Rafaiel Lachausse – inginer

Pantea Gratian – Make up artist

Antonella Lerca Duda, femeie trans scriitoare

Codruța Popescu – Asistentă Stomatologie

Dorian Ciocan – Inginer Geofizician Baker Hughes

Gabriel Cordos – asistent medical ATI

Vlad Babenco, doctorand, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti

Micula Aurel – inginer automatist

Lucian Dunareanu – manager organizare evenimente

Vlad Ciobanu – Antreprenor

Gripcă Gheorghe-Alexandru, Spiritual Life Coach & Numeroconsilier pentru Dezvoltare Personală

Bardașu Radu-Cristian – sub-inginer geodez

Klaus Tomass Engel – baiat trans, artist chitarist activist sculptor si practicant de vrajtiorie pagan

Costin Paul Marius – student

Rebeca-Miriana Basut – Studenta

Dobre Nicolae – Student, Medicină Generală, anul 6, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Tătaru Ionuț – expert achiziții, business management

Hodorog Marius -student

Udroiu Razvan-Mihai -student

Cosmin Gurau – PR Manager

Adina Drăgan- studentă,

Bârlescu Adrian – Însoțitor de zbor

Ionela-Alina Biru, medic rezident medicina de familie

Marian-Alexandru Chiculiță – Actor

Ioana Gavril, Content Creator

Ioana Apostol- Manager proiecte culturale

Lucian Hanu – coordonator Checkpoint ARAS Bucuresti

Sergiu Luculescu, antreprenor

Ioana Petrovicescu, couch

Teodora Slavu, graphic designer

Vlad Pavel, Marketing specialist

Marius Ghincea, cercetător

Ovidiu Sapigiuc – coordonator Checkpoint ARAS Iasi

Cosmin Alexandru Prisacaru, medic

Cetin Rasid – Inginer Programator

George Cristian Todea – 3D Character Artist

Postolache Adrian – casier

Țiclete Răzvan-Ioan – inginer electronist

Gosav Cristi – student

Nicoleta Dascălu – manager proiect

Cristina Săracu, consultant

Mihaela Marcu, avocat

Dragoș C. MATEESCU, ICUB și IDR

Mădălina Olteanu – Profesoară

Alexandra-Ștefania Pavel – elev
Gribis Emi – tehnician electronist

Bajan Bogdan Andrei – inginer

Slamnoiu Cristian-Gabriel – inginer

Mădălina Mitrea- elevă

Alexandru Fintina – director magazin

Pascu Teo – elev

Condurache Stef – elev

Iustina Mihaela Duță – manager proiect

Costea Darius – Manager RelatC

Ramona Nicoleta Cîrcu – Masterandă SNSPA

Liliana Popescu, profesor universitar

Mihai Florentin – inginer

Iova Andreea Cristina, masterand

Mangalea Violeta, masteranda

Aida Bulareanu, salariata

Diyaa Khaula, salariat

Uloi Andreea Isabela, elevă

Badita Rares, inginer

Fabian Vlad – elev

Xhenis Shehu – doctorandă, Facultatea de Științe Politice, SNSPA

Radu Sorin – Creator de continut

Dana Oancea, cofondator Carta Diversității din România

Teodora Drăguș – Programator

Zbirciog Alex, activist si creator de continut

Trifu Cristian, Designer Web

Sorea Ștefania, designer web

Marian-Viorel Onica – Cash Management Consultant

Mihaela Pop, ACCENTURE Romania (Transaction Process Analyst)

Georgiana-Ioana Țucan, Promoteart International (Grafician)

Alina Șerban, Oracle (Tools and Automation Business Analyst)

Roxana Maria Bratu, Habarnam SRL (funcționar economic)

Ionuț Vlad Nicolae, Alegeri infinite SRL (Administrator)

Andrada Oana Bănulescu, RBT Trans SRL (Dispecer transport)

Ana Bratu, pensionară

Ion Marius Bratu, PFA

Zuca Luculescu, pensionar

Iliescu Mihaela, Arctic SRL (Gestionar)

Eugenia Țucan, pensionară

Bontas Elena-Izabela – absolvent Drept

Iosif George Țucan, șomer

Ionuț Robert Bănulescu, RBT Trans SRL, (Administrator)

Ardeljan Benjamin – Student

Pleșa Cătălina -Student la Drept

Simina Bădică, istoric, curator, Casa Istoriei Europene, Bruxelles

Alexandru Bratu – Vicepreședinte Consiliul Tinerilor Instituționalizați

Pașcanu Fernando – Președinte Consiliul Tinerilor Instituționalizați Filiala Cluj

Uwe Leonhardt, Antreprenor

Anastasia-Elena (An) Aposteanu – elev CNIH

Andrei Ionut Onea

Zack Denis Andrew Cîmpeanu- Elev ,,Școala postliceala Henri Coanda”

Sephera – elevă

Olander Mihael – Casier

Hirtan Iustin-Ciprian – student UMF IH

Elena Andrei, artist vizual, membru ARTHUB Bucharest/Grădina ArtHub

Bontas Elena-Izabela

Bogdan Zainea – analist financiar

Diana Margarit, conferențiar doctor

Sebastian Florea, psiholog clinician

Adrian Buzatu

Ingrid Schultz, Video Marketing Executive

Lungu Delia Gabriela, student Facultatea de Medicina Veterinară USAMV București

Alina Bocai, Director Programe, ARAS

Drăgan Maia Andreea, elevă

Dosoftei Andra Maria- studenta Asistență socială

Catincuț Mihai Cristian – student

Victor Vozian, ARAS-Coalition PLUS

Ionescu Iris Cezara, eleva

Sinescu Rareș, elev Colegiul Național “A. T. Laurian”

Baciu Leria, studentă UAD Cluj Napoca

Roxana Purcarea – Psiholog clinician

Comunicat de presă: Ideologiile Putiniste își fac loc în Parlamentul României

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), condamnă ferm noua inițiativă legislativă B68/2023, care încearcă să interzică orice materiale vizuale, audio sau video cu conținut legat de identitățile LGBTQ+, sub pretextul protecției minorilor.

Urmând ideologiile de la Kremlin, doi parlamentari ultraconservatori, Evdochia Aelenei și Dănuț Aelenei, au înaintat ieri, 14 februarie 2023, o propunere legislativă către Senat, care vine în completarea şi modificarea legii nr.196 din 13 mai 2003, republicată în Monitorul Oficial Nr. 198 din 20 martie 2014. Acest proiect de lege pune semnul egal între pedofilie, necrofilie, violență, promovarea pornografiei și „promovarea sau arătarea abaterii de la identitatea de gen corespunzătoare sexului biologic, a schimbării sexului sau a homosexualităţii”.

Sub pretextul de a proteja persoanele sub 18 ani, propunerea patologizează identitățile LGBTQ+ și dublează în anumite aspecte Pl-x. 243/2022 (legea propusă anul trecut prin care se interzice diseminarea tuturor informațiilor referitoare la comunitatea noastră).

Ideologiile de factură putinist-orbanistă își fac loc din nou pe masa Senatului și încearcă din răsputeri să demonizeze încă o dată o comunitate vulnerabilă și să cenzureze prin orice mijloace existența persoanelor LGBTQ+. Din nou ni se arată o replică a legii ”propagandei homosexuale” din Rusia lui Putin, care nu încearcă decât să lovească în libertatea de exprimare, în libertatea presei și în democrație.

”Grupurile conservatoare, reprezentate de lacheii lui Vladimir Putin, strâng rândurile în apropierea alegerilor din 2024. Deja două propuneri homofobe și transfobe se află în Parlament și marchează lupta anti-democratică și anti-europeană a propagandiștilor rusofili. Cu un mesaj plasat strategic, de corelare între pornografie și comunitatea LGBTQ+, inițiatorii acestor propuneri promovează discriminarea și tratamentul inegal, referindu-se la noi ca la o «comunitate artificială, de construcție ideologică și pseudoștiințifică». Viața persoanelor LGBTQ+ este pusă în pericol permanent prin astfel de afirmații care încurajează violență fizică și psihologică la adresa noastră. De ziua îndrăgostiților ni se transmite mesajul că iubirea noastră trebuie scoasă în afara legii”, a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

În două rapoarte separate cu privire la legi similare din Ungaria și Rusia, Comisia de la Veneția a concluzionat că astfel de inițiative întăresc stigma împotriva persoanelor LGBTQ+ și încurajează discriminarea. Mai mult, rapoartele menționează explicit că protejarea minorilor nu poate reprezenta un motiv just pentru îngrădirea drepturilor LGBTQ+ într-o societate democratică.

https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2021)050-e

https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2013)022-e

În prezent, România se află la coada Europei în materie de drepturi LGBT, fiind una dintre ultimele țări din UE care nu recunoaște sub nicio formă cuplurile gay.

Deși proiectele de legalizare a parteneriatelor civile zac în Parlament de ani de zile, prioritatea unor membri din clasa politică actuală a devenit crearea unei prăpăstii și mai abrupte între România și UE, în ceea ce privește drepturile omului.

Cerem parlamentarilor să respingă această propunere nedemocratică și să își asume implementarea Strategiei privind Egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, pe care Senatul României a semnat-o în mai 2021.

Asociația MozaiQ LGBT este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBTQ din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Comunicat de presă: Marș de Protest – Tradiția Noastră E Iubirea

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), organizează marșul de protest TRADIȚIA NOASTRĂ E IUBIREA, sâmbătă, pe 15 octombrie, de la ora 14:00, pornind din Piața Universității din București, pentru a protesta în marș împotriva proiectului de lege anti-LGBT care se află pe masa Camerei Deputaților.

Cerem egalitate, parteneriat civil și demnitate!

Între 14:00 și 15:00 ne adunăm în Piața Universității din București, în fața Teatrului Național. De acolo vom mărșălui cu sloganuri de protest până în Piața Victoriei. Ne vom opri în alveola principală din fața Guvernului și vom spune Nu Interziceți Iubirea și Vrem Drepturi Egale.

“Clasa politică din România are obligația de a-și trata cetățenii în mod egal și de a le conferi oportunități egale. Membrii comunității LGBTQ+ sunt cetățeni plătitori de taxe, care nu doar că nu au drepturile necesare pentru a-și duce viața în mod demn, dar sunt încontinuu țintiți de noi propuneri legislative menite să îi demonizeze și să îi discrimineze. România este condamnată la CEDO și CJUE, iar aceste decizii rămân nu doar neaplicate, ci se încearcă încălcarea și mai multor drepturi. Intenția discriminanta, dar și nepăsarea politicienilor, încurajează atitudini homofobe și transfobe din partea grupărilor de extremă dreaptă precum și numeroase cazuri de violență îndreptate împotriva persoanelor LGBTQ+. Plângerile penale nu sunt luate în mod serios, iar autoritățile rămân în continuare impasibile. Vom ieși în stradă de fiecare dată când va fi necesar, până când vocile noastre vor fi ascultate.” Vlad Viski, Director Executiv MozaiQ

Prin acest protest,

Cerem deputaților români să respingă propunerea de lege PL-x nr. 243/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Proiectul de lege încearcă introducerea în legislație a interdicției informațiilor despre homosexualitate și identitate de gen în familie, școli, instituții medicale, mass-media, internet etc. Această lege încalcă dreptul la liberă exprimare, reinstituie cenzura, încalcă accesul persoanelor sub 18 ani la servicii de sănătate, încalcă libertatea presei, discriminează fățiș comunitatea LGBTQ+, încalcă prevederile legii nr. 60/ 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Cenzura oricăror filme, seriale, desene animate, documentare sau știri va veni în mod natural din această lege, și se vor interzice, ca în Rusia, orice fel de manifestări sau expuneri de steaguri LGBT, sub pretextul că ar fi „propagandă homosexuală ce lezează interesul superior al copilului”. Suntem oameni, iar această lege ne afectează demnitatea și validitatea.

Vrem parteneriat civil! România este una dintre ultimele 6 țări membre UE care încă nu au niciun fel de recunoaștere a cuplurilor formate din persoane de același sex. Persoanele gay, lesbiene și bisexuale sunt cetățeni cu obligații egale în fața legii, care au nevoie de drepturi egale. În ultimii 10 ani au fost respinse deja 3 propuneri legislative de parteneriat civil. În 2019 a fost depus ultimul proiect de lege care propune parteneriat civil între persoane de același sex și de atunci zace în continuare pe mesele Camerei Deputaților. Cerem parlamentarilor să aprobe legea parteneriatului civil!

Cerem înlesnirea procesului de tranziție legală pentru persoane trans! În prezent procesul de schimbare a actelor pentru persoanele trans este extrem de anevoios și umilitor, neexistând reglementări concrete din punct de vedere legal. Din această cauză, fiecare caz este abordat individual și fiecare judecător decide după propria părere dacă persoana trans poate sau nu să își schimbe actele. Avem nevoie de un procedeu legislativ nediscriminant și facil, pentru ca persoanele trans să își poată schimba actele într-un mod demn.

Asociația MozaiQ LGBT este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBT din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

Comunicat de presă: Violență și discurs al urii împotriva LGBTQ+

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), avertizează că valurile de homofobie și transfobie s-au întețit în ultimele trei săptămâni, cu numeroase cazuri de discurs al urii și violență îndreptate împotriva comunității LGBTQ+. Nu mai puțin de patru cazuri de violență asupra unor persoane din comunitatea LGBTQ+ au fost raportate atât în București, cât și în alte orașe din țară, unde victimele au fost bătute cu cruzime, necesitand ingrijiri medicale pentru multiple leziuni și fracturi, cu consecințe traumatice pe termen lung. Toate cazurile au avut loc în spații publice sau în instituții publice, iar homofobia a fost motivul principal care a declanșat agresiunile. Victimele au fost asistate de organizații LGBTQ+ și au depus deja, sau sunt în proces de a depune, plângeri penale.

Mai mult, Asociația MozaiQ a primit pe mai multe canale numeroase amenințări cu moartea, mesaje și imagini înfricoșătoare, care includ simboluri naziste și detaliază modalități de a ucide persoane LGBTQ+. Spre exemplu, în data de 10 iulie, la un eveniment social, curtea MozaiQ a fost împânzită de pliante care ilustrau un bărbat gay care se sufocă într-o cameră de gazare, în timp ce un soldat cu simboluri naziste pe uniformă apăsa butonul de gazare. În ultima săptămână am primit pe paginile de social media mai multe mesaje amenințătoare care făceau trimitere la Holocaust. Asociația MozaiQ a depus plângere penală pentru aceste fapte.

Discursul urii împotriva persoanelor LGBTQ+ implică adesea episoade de violență îndreptate împotriva celor care fac parte din comunitate. Una dintre cauzele acestui val de agresiuni are legătură cu promovarea mai multor mesaje homofobe și transfobe în spațiul politic autohton. Aceste mesaje legitimează indirect violența și pun o țintă pe spatele fiecărei persoane din comunitate. De exemplu, proiectul de lege anti-LGBT care își propune să interzică prezența noastră în spațiul public este o încurajare a acestor episoade de violență îndreptate împotriva celor care fac parte din comunitatea LGBTQ+. Mai mult, discursul lui Viktor Orban de la Băile Tușnad, prin care acesta promova un discurs rasist, xenofob, anti-european și anti-LGBT, reprezintă o încurajare a unui sentiment ostil față de persoanele LGBTQ+.

”Violența împotriva persoanelor LGBTQ+ este o realitate dură în România de zeci de ani deja. În spațiul public, în familie, în școală, chiar și în spitale, persoanele LGBTQ+ sunt victime ale agresiunilor fizice și verbale. Este o situație inadmisibilă, mai ales că România are deja câteva condamnări la CEDO în speța aceasta. CEDO a spus de mai multe ori că statul român eșuează în mod constant să protejeze comunitatea noastră. Plângerile penale nu sunt rezolvate, agresorii nu sunt prinși sau pedepsiți, iar instituțiile abilitate ignoră aceste cazuri de infracțiuni motivate de ură. Urmează chiar o evaluare a României la Consiliul Europei pe acest subiect. Ura aceasta se răsfrânge și asupra organizațiilor noastre care, iată, sunt ținta atacurilor de ură, folosindu-se însemne naziste și primind amenințări cu moartea. Autoritățile nu pot sta impasibile la această situație, trebuie să vedem măsuri din partea clasei politice, Ministerului de Interne, Poliției Române, procuraturii.” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Spațiul public ar trebui să fie sigur pentru toți, iar autoritățile ar trebui să transmită un mesaj clar de toleranță zero față de agresiunile motivate de ură. Vrem ca membrii comunității LGBTQ+ să nu se simtă amenințați și să nu devină ținte ale violenței. Mai mult, atragem atenția autorităților că discriminarea pe motiv de orientare sexuală sau identitate de gen reprezintă o circumstanță agravantă.

Category Archives

România repetentă din nou la drepturile omului!

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România

Ministerul Familiei discriminează persoanele LGBTI

Legalizarea parteneriatelor civile ACUM!

Noua decizie CEDO obligă România să recunoască familiile gay

URGENT: Trimite mail deputaților din Comisia pentru Învățământ să respingă amendamentele anti-LGBT

Scrisoare către Ministerul Educației: Respectați principiile nediscriminării în educație!

Comunicat de presă: Ideologiile Putiniste își fac loc în Parlamentul României

Comunicat de presă: Marș de Protest – Tradiția Noastră E Iubirea

Comunicat de presă: Violență și discurs al urii împotriva LGBTQ+

About us

Donate

Category Archives

About us

Donate

Follow us: